Mircea Geoană, fost ministru de externe al României și fost ambasador la Washington, este începând de joi noul secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție pe care o ocupă un român într-o organizație internațională. Au fost șase concurenți, iar

Mircea Geoană a mărturisit că a fost o surpriză chiar și pentru el numirea în funcție, dar explicația e simplă: pur și simplu, indiferent cine a condus țara, la NATO ne-am făcut treaba și am ajuns la o anumită maturitate. Iar candidatura lui a fost posibilă prin colaborarea instituțiilor din țară, deși coabitarea „avea cote de incandescență incredibil de puternice”.

„Este o recunoaștere că după 15 ani de zile, putem și știm să jucăm la Liga mare. (…) S-au așezat oarecum constelațiile favorabil țării noastre și voi face o figură cât de bună pot să fac, pentru că de prestația mea va depinde ce se va întâmpla și cu alți români și românce în anii care vor veni, care vor avea în mod firesc dorința de ocupa poziții și mai înalte”, a punctat Mircea Geoană într-un interviu la un post Tv. El spune că România încă mai are „un pic de complex provincial” de care trebuie să scape.

Pe zona de NATO ne-am mișcat bine
„Nu suntem nici modești și nici lipsiți de relevanță strategică ca țară, dar în clipa în care s-a luat decizia ca după zece ani și mai bine de înalți demnitari americani care au ocupat – până ieri – poziția nr. 2 din NATO, aș fi spus că probabil nu-i pentru noi, până acum câteva luni de zile. În viață sunt și conjuncturi favorabile. Aș începe cu conjunctura favorabilă pentru România: suntem de 15 ani de zile membri NATO. Indiferent de multe neîmpliniri în plan intern, de multe sincope de natură politică sau de capacitate de adminstrare, pe zona de NATO ne-am mișcat bine.

Actualul președinte, Iohannis, a reprezentat România la un anumit tip de metodă și uneori de aplicare – poate nu foarte vocală – a intereselor noastre. Și alți președinți înaintea dânsului, și alții înainte, și alte guverne, de toate culorile politice: ne-am făcut treaba. Și-atunci am ajuns într-o zonă de masă critică și de maturitate în sânul Alianței Atlantice, iar în clipa în care a apărut conjunctura favorabilă, SUA au decis să nu propună un alt american pe acea poziție și secretarul general, dl Stoltenberg, a luat decizia că este clipa ca regiunea postcomunistă, noii aliați, de la baltici până la zona noastră, sunt suficient de maturi – ca state și ca membri ai Alianței – să ocupe astfel de poziție.

Conjuctura internă favorabilă ce părea imposibilă
A apărut conjunctura internă favorabilă, pe care vă spun că nu credeam că o s-o văd. Administrația Prezidențială, dl președinte personal, dar și Guvernul și Ministerul de Externe s-au pus de acord într-o perioadă – acum câteva luni de zile – în care coabitarea noastră avea cote de incandescență incredibil de puternice. Eu nu am crezut, vă spun sincer, ca vechi om al politicului din România că pe un subiect – chiar important – vom reuși să ne punem de acord.

S-au pus de acord, propunerea a fost susținută inteligent de către sistemul nostru.

Eu m-am prezentat suficient de bine ca să-l conving pe secretarul general, pentru că până la urmă, decizia a fost a domniei sale.

A fost competiție serioasă, am fost vreo șanse concurenți, cu interviuri, cu pre-interviuri.

Dar repet: faptul că sunt eu nu e o chestie personală a lui Mircea Geoană. Este o recunoaștere a faptului că România joacă un rol important. Ne-am așezat în acest rol de nou membru NATO în ultimii 15 ani de zile cu metodă, politicieni, diplomați, militari, oameni din serviciile de informații. A existat o muncă foarte serioasă.

Și uitați că ușor-ușor, în Uniunea Europeană, unde am intrat un pic mai târziu, cu câțiva ani, 2007 vs 2004, începem să vedem: Dacian Cioloș într-o poziție de influență în Parlamentul European, doamna Kovesi în altă parte, chiar în poziții de nivel 2 și 3, în noul Parlament European, Adina Vălean, președinte de comisie, Cristian Bușoi, vicepreședintele Comisiei de Sănătate. Într-un fel, cred că România începe să se maturizeze, să învățăm jocul, să fim un pic mai încrezători și mai uniți în jurul candidaturilr noastre”, este concluzia pe care o trage diplomatul.

NATO așteaptă noii miniștri de apărare și externe din România
Și în acest spirit al unui consens care părea imposibil, Mircea Geoană este optimist în privința instalării unui nou guvern în România. „Avem nevoie de toți miniștrii apărării și de externe, pe 23-24 avem ministeriala apărării. Sunt convins că și din România și alte țări – e foarte importantă această etapă succesivă, întâi miniștrii apărării, ministrii de externe, după aceea la nivel de lideri ai Alianței. Vom lucra în condiții cordiale și extrem de profesioniste și cu reprezentanții României, noua formulă guvernamentală de la București. Decizia Parlamentului e decizia suverană a acestei țări, așteptăm noii miniștrii de apărare și externe și evident pe președintele României, pe 3-4 decembrie, la Londra”, a spus Mircea Geoană 

El crede, pe de altă parte, că lecția pe care politicienii din România trebuie să o învețe din ultimii trei ani este că „prea multă putere poate deveni un bumerang”. Ce a pățit PSD, care și-a înjumătățit scorul electoral „precum uraniul”, este o lecție la care trebuie meditat, probabil din opoziție, spune Mircea Geoană, fost președinte al social-democraților. „Atât de multe voturi în favoarea ta poate că te orbesc și ai sentimentul că ai dreptul să faci orice și iată, corecția vine”, spune Mircea Geoană.

Nu există alt drum pentru România
În clipa de față, nu există condiții reunite, în plan extern, ca zona noastră să înceapă să joace la mai multe capete, deși sunt țări în regiunea noastră fac ceea ce în limbaj strategic și anglo-saxon se numește strategic hedging, în sensul că joacă la mai multe capete, cum ai face o investiție: investesc un pic și cu China, un pic și cu alții, a spus Mircea Geoană care nu vede, totuși, într-un viitor predictibi,l un astfel de risc pentru România. „Ar fi sinucigaș pentru noi”, a explicat Mircea Geoană. El spune că România trebuie să devină rezistentă la „melodii, flașnete care ne susură în urechi că Occidentul este în declin și că drumul României ar fi în altă parte. Nu există alt drum pentru România”, a arătat Mircea Geoană.

Citeste si...  Lovituri pe bandă rulantă pentru DNA în ultimele luni. Dosarele celebre în care acuzaţiile procurorilor au fost desfiinţate

Alianța și criza din Turcia
Alianța a trecut prin câteva momente delicate. Au fost discuții despre relația transatlantică, situația din Irak nu este simplă, nici cea din Afganistan, la fel situația vizavi de tratatele de control nuclear. Dar Mircea Geoană crede că alianța are în continuare capacitatea de a-și menține omogenitatea.

În ceea ce privește criza legată de ofensiva Ankarei în Siria, Mircea Geoană a explicat că Turcia are preocupări de securitate legitime, a avut probabil pe propriul teritoriu mai multe atentate decât orice altă națiune din NATO, este o țară care găzduiește milioane de refugiați. În același timp, statutul de mare putere și statutul de membru NATO și de țară relevantă în această zonă foarte complicată aduce și un nivel de responsabilitate mai mare. Riscul de a reantrena într-un domino nefericit situații pe care le-am trăit în Siria și Orientul Mijlociu e la fel de real, dar Turcia rămâne un aliat important, are un rol critic în a asigura granițele de sud-est ale NATO, a spus Mircea Geoană. „Nu uităm la Turcia ca la un aliat respectat și important, de care avem nevoie și sperăm să putem găsi împreună o soluție care să nu re-creeze condițiile pentru reactivarea fenomenului terorist”, a subliniat diplomatul.

Ce amenințări de securitate vede noul secretar general adjunct al NATO
Zona de cyber, zona de război hibrid sunt atacuri la limita atacului militar și la limita articolului 5 din Tratatul NATO, atrage atenția Mircea Geoană. Alianța a decis crearea unui comandament specializat pentru acest tip de pericole. Sunt pași uneori mai vizibili, uneori mai discreți pe care Alianța îi face.

Țările NATO, inclusiv România, contribuie cu cei mai buni specialiști în cyberdefense. „Ne coordonăm și cu UE împotriva fake news, împotriva creării de propagandă antioccidentală și antidemocratică, pe care Federația Rusă o încurajează. Aș spune că din punct de vedere al ripostei noastre de până acum, lucrurile sunt destul de bine calibrate. Așteptăm un nou set de decizii la Londra, în 3-4 decembrie, când liderii aliați, inclusiv președintele României, se vor reuni din nou, fără a fi un summit propriu-zis, ci o întâlnire a liderilor într-un moment foarte important”, a punctat Mircea Geoană.

În spațiul extra-atmosferic sunt și oportunități, există și riscuri. În clipa de față e o preocupare față de avansul tehnologic și de folosirea inclusiv în sens militar a noilor tehnologii (inteligența artificială, quantum computing). Toate acestea sunt modificări de context geopolitic, geoeconomic și tehnologic pe care NATO le ia în considerare, spune nr. 2 în Alianță.

Ce înseamnă „reziliență” și cât de importantă e
Mircea Geoană mai atrage atenția asupra unui termen, încă nu foarte bine instalat în limba română: reziliență, pe care îl definește ca o rezistență multidimensională. Încă de acum 70 de ani, de la fondarea NATO, acest termen a fost introdus în articolul 3. Atunci era o competiție ideologică, iar acum se constată că de multe ori Rusia lucrează cu materialul clientului și de multe ori – cu o oarecare abilitate și relativ necostisitor – amplifică aceste microfisuri sau macrofracturi din societățile noastre. De aceea, oficialul NATO crede că reziliența în acest sens trebuie să fie și pe agenda tuturor statelor aliate.

Există actori instituționali care luptă împotriva propagandei și își fac o treabă foarte bună, confirmă Mircea Geoană. Dar, atrage el atenția, nu este suficient ca instituțiile statului să o facă, nimic nu egalează modul de organizare oarecum ad-hoc, oarecum civic, oarecum organic pe care societatea în ansamblu trebuie să o dezvolte. Nordicii, de pildă, dacă au o reziliență mai mare la propagandă/fake news, aceasta este dată de încredere, o încredere între oameni și între oameni și instituții. „Acest fantastic de valoros elixir este uneori în suferință la noi și nu este o chestiune recentă. Fiind și cu o geografie mai expusă, fiind niște supraviețuitori, dezvoltă niște aptitudini individuale, dar odată cu dezvoltarea civismului va crește și încrederea. Instituții puternice care își fac treaba bine – e obligatoriu, dar dincolo de asta, e necesară un fel de rezistență la „viruși și agenți patogeni care vor de fapt să ne mănânce însăși fundația de încredere în care suntem organizați ca societate”, e o luptă a ficăruia dintre noi, spune Mircea Geoană.

De opt ani, Rusia dezvoltă un sistem de rachete balistice cu rază medie de acțiune – înseamnă mii de kilometri. Renunțarea la tratatul INF a venit cumva firesc, dar NATO consideră că nu trebuie să intre într-o logică a cursei înarmării. Are pe umeri responsabilitatea apărării a un miliard de oameni. Continuăm să fim o alianță care face un pachet comun din apărare, dar și din descurajare. Rusia trebuie să înțeleagă că nimeni n-are o intenție agresivă. Vom încerca să încurajăm dialogul, dă asigurări noul secretar general adjunct al NATO.

Cum se luptă cu populismul?
Trebuie să identificăm sursa autentică a nemulțumirii populației, cea care generează frustrare. „Eu sunt încredințat că organismul nostru are în continuare anticorpi și forme de evoluție. Mai este un element: modul în care construim rețelele economice și contactele sociale și modul de guvernanță și guvernare. De multe ori, un Twitter sau o inflamare în mediul online conduce la un anumit tip de decizii. Democrație liberală, libertate individuală, comunitarism, respect față de demnitatea umană nu au cum să dispară cel puțin din lumea care a gustat democrația și libertatea. În schimb, și sistemul trebuie un pic regândit, pentru că a devenit deja inadaptat la nevoile societății și riscă uneori și zguduituri mai puternice. Soluția alternativă este autoritarism”, spune Mircea Geoană.

 

loading...