In mod constant, in ultimii aprope doi ani, Viorica Dăncilă a infirmat toate previziunile care o vedeau disparand repede, din motive lesne de inteles, din prim-planul vietii publice.

Hohotele de ras care i-au insotit pe fundal agramatismele, erorile de logica si intonatia cantata se sparg astazi in fata unei evidente greu de explicat in afara Romaniei: Viorica Dancila ar putea deveni presedintele Romaniei.

Ca Viorica Dăncilă a fost plantata de Liviu Dragnea in functia de prim-ministru nu e de mirare, fostul lider al PSD, astazi infractor condamnat la inchisoare, isi construise o retea de vasalitati, in care puterea ii depindea de tot mai adanca mediocritate si fragilitate intelectual-morala ale celorlalti.

Ca Viorica Dancila a trecut apoi de filtrul presedintelui Klaus Iohannis – care spune astazi cu naturalete ca nu stia cat de nepotrivita era aceasta functiei – e o stupoare pe care nici bine nu am depasit-o, ca am vazut-o preluand sefia PSD, invingandu-si contestatarii, inclusiv pe Gabriela Firea, si ajungand pe ultima suta de metri a cursei pentru cea mai inalta functie in stat.

In pofida sforilor stranse ale lui Dragnea, intrigilor urzite de Gabriela Firea, batjocurii publice pe care o provoaca la fiecare discurs intonat, in pofida inculturii stridente sau tocmai datorita tuturor acestora, Viorica Dancila a intrat in turul doi al scrutinului prezidential.

In perceptia publica, acest profil al mediocrului desavarsit, fara nicio sansa de primenire, a devenit oarecum simpatic. In fond, e de-a noastra, o stim de doi ani si, cu toate ca totul ii era potrivnic – propriul intelect, „stapanitorul” Dragnea, presedintele Iohannis, Uniunea Europeana – a ramas in picioare. E o usoara duiosie fata de cel sarac cu duhul, dar care isi joaca tocmai aceasta saracie intelectuala.

Pentru ca Viorica Dancila nu a citat niciodata din Tolstoi sau Lacan, nici macar din Harari. Nici macar nu a incercat sa isi aminteasca vreo carte citita – cel mai probabil, pentru ca nu exista. In acesti doi ani de cand a devenit „de-a noastra”, ocupand functia de prim-ministru si ajungand in proximitatea functiei de presedinte, Viorica Dancila nu s-a prefacut a fi mai culta decat este.

Iar acum a inteles ca asta e un avantaj.

Citeste si...  Carmen Brumă și Monica Roșu sărbătorite la Târgul Ghidul Miresei

Si daca nu vorbesc engleza, ce? Si daca sunt agramata, ce-i cu asta? Mai bine asa, decat sa mint, sa ma dau drept altul, sa ma prefac, sa ma dau peste cap sa incap in profilul de politician dezirabil. Sunt asa cum sunt.

Episodul „proasta noastra” de la PSD, cu Viorica Dancila si cuplul Olguta Vasilescu – Claudiu Manda protagonisti, trebuie citit chiar in aceasta retorica a autenticitatii in prostie. Si, in viata personala, si in cea de partid, si in aceea publica, si in viata de candidat, Viorica Dancila esta egala cu sine insasi.

Nu imi dau seama daca a fost o strategie de la bun inceput sau daca cineva s-a priceput atat de bine sa lucreze cu materialul clientului, incat pe traseu sa transforme in indicator de imagine asumat tocmai incapacitatea Vioricai Dancila de a parea mai inteligenta decat este.

Duiosia pe care insa o pot resimti unii dintre noi in fata acestei saracii intelectuale, care, in ciuda dezavantajelor de plecare, iata ca a ramas in picioare, asa cum raman in picioare buruienile aparent plapande, ne poate juca feste.

Buruienile reusesc, pentru ca nu au nimic altceva in afara instinctului de supravietuire. Mici, contorsionate, inestetice, nefolositoare, isi infing radacinile in sol pana compromit culturile din preajma, care aveau toate datele sa reziste: estetice, folositoare, ingrijite.

Aceasta strategie ad-hoc nu e totuna cu victimizarea si cu obtinerea simpatiei pentru cel mai slab. Din contra. E vorba despre victoria mediocritatii, despre sansa de a ajunge presedinte a celui mai incult si fara nicio alta recomandare intelectuala sau morala dintre noi.

Viorica Dancila a inceput sa aiba sanse la presedintie (ce stupoare!) nu pentru ca e slaba si se gasesc unii sa ii dea un vot de mila, ci pentru ca e atotputernica in propriile limite intelectuale. Daca ea a putut sa ajunga pana aici, totul e posibil!

Subestimarea Vioricai Dancila – fireasca masura de igiena – ne poate duce in situatia cea mai grotesca cu putinta. Doar prezenta la vot si anticorpii vor reusi sa o evacueze, totusi, din istoria politica recenta, in care a stat prea mult.