Consiliul European s-a întrunit pentru a discuta mai multe probleme legate de migrație, legate de evoluţiile economice recente dar și despre domeniile prioritare de politici ale analizei anuale a creşterii.

La această întrunire, România a fost reprezentată de către președintele în exercițiu, Klaus Iohannis. La final, acesta a spus că în urma acestor discuții, României nu i se va modifica cota de primire a imigranților.

„A fost o reuniune a Consiliului European cu discuţii complexe legate în special de gestionarea crizei migraţiei şi negocierile cu Turcia. De asemenea, am discutat şi chestiuni legate de evoluţiile economice de la nivelul Uniunii Europene.

Discuţiile principale au vizat relaţia de cooperare a Uniunii Europene cu Turcia în gestionarea migraţiei. Este deosebit de important că am reuşit să ajungem la un acord în ceea ce priveşte propunerile suplimentare de cooperare avansate de partea turcă la Summitul UE-Turcia din 7 martie. Am agreat o Declaraţie UE – Turcia care cuprinde angajamentele reciproce privind gestionarea migraţiei.

Salut înţelegerea la care am ajuns şi sper că aceasta va conduce la reducerea semnificativă sau chiar la stoparea fluxurilor de migranţi ilegali care pătrund în Uniunea Europeană dinspre Turcia. De asemenea, prin acest acord se va consolida protecţia fontierelor externe ale Uniunii.

În cadrul reuniunii, am susţinut necesitatea unei abordări cuprinzătoare şi coerente a Uniunii Europene în gestionarea provocărilor generate de migraţie şi ajungerea la un acord cu privire la propunerile prezentate de către Turcia, cu condiţia ca măsurile agreate să fie pe deplin compatibile cu legislaţia europeană şi cu legislația internaţională.

S-a agreat asupra returnării în Turcia a noilor migranţi ilegali care ajung în Grecia, în insulele grecești, din Turcia. Returnarea poate avea loc doar cu respectarea cadrului juridic european şi internaţional, cazurile de returnare urmând a fi analizate individual, deci nu poate fi vorba de expulzări colective. Doresc să subliniez că acest mecanism are un caracter excepţional și temporar.

În ceea ce priveşte mecanismul așa numit ”1 la 1”, respectiv pentru fiecare migrant sirian care a venit ilegal în insulele grecești și a fost returnat în Turcia, Uniunea Europeană va prelua un migrant sirian din Turcia, dar, foarte important aici, acest migrant preluat din Turcia va fi relocat din afara Uniunii Europene într-o țară a Uniunii, însă în cadrul schemelor deja existente.

Vreau să subliniez că deciziile de astăzi nu introduc cote noi, nu introduc cote suplimentare pentru România. Această relocare din Turcia în Uniunea Europeană se face în cadrul cotelor care au fost aprobate în anul trecut deja.

Am convenit că odată ce vor fi stopate trecerile ilegale dinspre Turcia spre Uniunea Europeană sau se va reduce semnificativ numărul acestora, va putea fi activată Schema de Admisie Umanitară Voluntară, la care statele membre pot contribui pe baze voluntare.

În acest context, am reiterat poziţia României privind caracterul voluntar al oricărui angajament de relocare din afara Uniunii în interiorul Uniunii.

România consideră important parteneriatul Uniunii Europene cu Turcia în gestionarea crizei migraţiei şi în acest context, am susţinut necesitatea implementării rapide şi eficiente a Planului de acțiune comun UE-Turcia, de către ambele părţi.

Uniunea Europeană s-a angajat să accelereze procesul de utilizare a celor 3 miliarde de euro alocate pentru Facilitatea pentru Refugiaţii din Turcia. Doar după ce aceste fonduri vor fi complet utilizate – şi în scopul pentru care au fost ele prevăzute – se vor mobiliza fonduri suplimentare pentru această Facilitate de până la, iarăși, 3 miliarde de euro până la finele anului 2018.

De asemenea, Turcia s-a angajat să ia toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina crearea de noi rute ilegale de migraţie înspre Europa venind din Turcia.

În acest context, am subliniat necesitatea monitorizării atente a eventualelor rute alternative de migraţie în scopul contracarării acestora, în situaţia în care ruta din regiunea Balcanilor de Vest este, cum știm, practic blocată.

Referitor la procesul de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii turci, s-a agreat accelerarea procesului, însă cu respectarea tuturor condiţionalităţilor în scopul finalizării procesului până la sfârşitul lunii iunie a anului curent.

În ceea ce priveşte negocierile de aderare cu Turcia s-a decis deschiderea unui nou capitol de negocieri, anume capitolul 33 – chestiuni bugetare.

S-a insistat pe implementarea urgentă a măsurilor de sprijin pentru Grecia. În context, am precizat că susţinem propunerea Comisiei privind ajutorul de urgenţă la nivelul Uniunii pentru Grecia şi am exprimat disponibilitatea României de a acorda asistenţă prin intermediul mecanismelor existente la nivelul Uniunii.

Alt subiect care a figurat pe agenda reuniunii a vizat Semestrul European. Am avut discuţii despre evoluţiile economice recente şi am aprobat domeniile prioritare de politici ale analizei anuale a creşterii, care vor contribui la consolidarea redresării economice actuale pe baze durabile şi la stimularea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în toată Uniunea. În acest context, am salutat decizia Comisiei Europene de a scoate România de sub incidenţa procedurii privind dezechilibrele macroeconomice.

În încheiere, doresc să subliniez că în concluziile reuniunii a fost introdus – inclusiv la solicitarea mea, în numele României – un mesaj important privind necesitatea sprijinirii industriei siderurgice, în contextul în care acest sector se confruntă cu o situaţie dificilă, de supraproducţie, la nivel mondial. În legătură cu aceasta, am evocat necesitatea accelerării măsurilor anti-dumping în domeniu, cu scopul de a proteja economiile statelor membre ale Uniunii”, a spus şeful statului.