Asumarea aplicării legii pensiilor în 2020 de către actuala guvernare va ține foarte încordată starea bugetului în condițiile unor resurse publice foarte puține, susțin reprezentanții Consiliul Fiscal, într-o analiză asupra strategiei fiscal-bugetare a guvernului PNL.
Politica fiscal-bugetară este dezirabil să poată gestiona riscuri şi situaţii neprevăzute fără a fi nevoită să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor şi veniturilor, cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic şi social, şi să respecte principiul echităţii intergeneraţionale.
Acest deziderat este cu atât mai relevant în condițiile unui mediu internațional marcat de mari incertitudini și multiple evoluții potrivnice. Consiliul Fiscal apreciază că balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat). Periculoasă pentru nivelul veniturilor fiscale ar fi și o eventuală reducere a TVA la 16% de la 1 ianuarie 2020.
Consiliul Fiscal subliniază neconcordanța între dezideratul de consolidare bugetară și persistența tentativelor de relaxare fiscală. În acest context, în opinia Consiliului Fiscal, SFB 2019-2022 ar trebui să conţină un capitol separat care să evalueze riscurile ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari, precum şi eventuale măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales luând în considerare evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale și posibilele implicații asupra rating-ului suveran al României.
Consiliul Fiscal insistă în ceea ce privește necesitatea unei prezentări transparente a ipotezelor ce fundamentează traiectoria agregatelor fiscal-bugetare, în special, în ceea ce privește cuantificarea explicită a impactului măsurilor discreționare ce le afectează.
Noul Guvern a elaborat Strategia fiscal-bugetară 2020-2022 și Legea plafoanelor asociată în contextul în care acest set de documente avea ca termene limită, conform LRFB, pentru înaintarea lor de către MFP Guvernului data de 31 iulie a fiecărui an, iar pentru înaintarea lor de către Guvern Parlamentului data de 15 august a fiecărui an. Transmiterea de către Guvern Parlamentului a pachetului legislativ trebuia să conțină, conform Legii Responsabilității Fiscal-Bugetare, și o declarație de răspundere a decidenților (art. 26, alin. 1).
Nivelul veniturilor bugetare ca procent în PIB este proiectat în SFB să crească în perioada de referință de la un nivel de 31,76% din PIB în anul 2020, până la 32,05% din PIB în anul 2022 pe seama evoluției moderate a veniturilor fiscale și a absorbției fondurilor europene post-aderare, acestea din urmă majorate substanțial în ultimul an acoperit de SFB. Astfel, în timp ce ponderea în PIB a veniturilor fiscale (exclusiv contribuțiile sociale) evidențiază o ușoară diminuare de la 15,7% din PIB în 2020 la 15,5% din PIB la finalul orizontului de prognoză, nivelul proiectat al veniturilor din fonduri structurale rămâne la o valoare apropiată de 2,4% în intervalul 2020-2021, accelerând surprinzător la 2,8% din PIB în anul 2022. Contribuțiile de asigurări sociale se mențin în jurul valorii de 11% din PIB pe tot intervalul de prognoză.
Noua lege a plafoanelor și SFB, care pornesc de la rectificările realizate anterior de Guvern, conturează un cadru bugetar diferit în raport cu cel asumat în strategiile anterioare. Astfel, punctul de plecare al strategiei, reprezentat de anul 2019, are în vedere un deficit bugetar majorat semnificativ, de 4,43% din PIB (SFB anterioară anticipând un nivel de 2,55% din PIB), nivele pentru raportul veniturilor și cheltuielilor totale în PIB mai reduse, de 31,38% și respectiv 35,81% (33,51% și 36,07% anterior), iar nivelul datoriei publice în PIB (metodologie europeană) este de 36,4% față de un nivel de 34,9%.
Schimbarea majoră a cadrului bugetar în SFB actuală față de cea anterioară are în vedere și o modificare a proiecțiilor macroeconomice care o fundamentează. Astfel, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit ansamblul indicatorilor macroeconomici relevanți, armonizându-i cu evoluția efectivă a economiei în anul 2019. CF consideră că, în ansamblu, proiecția acestor indicatori rămâne totuși grevată de riscuri semnificative privind posibilitatea unor evoluții mai puțin favorabile.
Proiecția PIB prevede creșteri reale ce se plasează în vecinătatea valorii de 4% cu o traiectorie descendentă a deflatorului PIB în intervalul 2019-2022 de la circa 6% la aproximativ 3% la finalul intervalului. Aceste evoluții, deși aflate – ca ritm de creștere a PIB nominal – în apropierea proiecțiilor altor instituții (e.g. Comisia Europeană) nu sunt lipsite de riscuri, în sensul posibilității materializării unei rate a creșterii PIB nominal inferioare celei prognozate – mai cu seamă dacă se prezumă corecții impuse de consolidarea macroeconomică și influențe ale mediului internațional nefavorabile.
În privința ipotezelor referitoare la piața muncii, luând în considerare creșterea anvelopei salariale pe ansamblul economiei, proiecția CNSP pare mai optimistă în raport cu cea a altor instituții (e.g. proiecția de toamnă a CE din 2019), ecartul fiind semnificativ și persistent. Având în vedere că ipotezele privind piața muncii au un impact major asupra prognozei încasărilor bugetare – în principal contribuțiile de asigurări sociale și impozitul pe venit, datorită senzitivității ridicate a acestora la proiecțiile privind piața muncii – considerăm că există riscul important al translatării acestei supraevaluări într-o suprabugetare a veniturilor bugetului public.