Featured, Medical

Iată ce factori declansează cistita acută, cum se manifestă boala și cum se poate trata

Cistita acută este o afecţiune a tractului urinar care constă în inflamarea vezicii urinare, de regulă din cauza unei infecţii bacteriene, dar şi ca urmare a folosirii unor produse de igienă parfumate sau care conţin substanţe iritante, a anumitor afecţiuni sau a administrării anumitor medicamente.

Nevoia stringentă de a urina, senzaţia de durere sau de arsură la urinare şi urina cu miros neplăcut sunt principalele simptome ale cistitei acute. De cele mai multe ori, tratamentul cistitei acute implică administrarea de antibiotice pe o durată de aproximativ 7 zile.

Cistita acută: simptome
Simptomele cistitei acute pot debuta brusc şi provoacă un disconfort major. Acestea includ:

Nevoia urgentă şi puternică de a urina, chiar dacă vezica urinară este golită
Senzaţia de durere sau arsură la urinare (disurie)
Urină cu miros neplăcut şi tulbure
Senzaţie de presiune sau crampe în zona inferioară a abdomenului ori în zona lombară
Febră sau/şi frisoane
Prezenţa unor firişoare de sânge în urină
Incontinenţă urinară
Nevoia de a urina frecvent noaptea
Greaţă
Apetit redus
Cistita acută: cauze
Cea mai frecventă cauză a cistitei acute este infecţia vezicii urinare cu bacteria E. coli, care determină inflamarea mucoasei care acoperă vezica urinară, potrivit csid.ro. Această infecţie se poate răspândi cu uşurinţă la uretere şi rinichi, motiv pentru care este important să urmaţi un tratament cu antibiotice recomandat de medic.

Există însă şi alţi factori care pot duce la inflamarea vezicii urinare, precum:

Anumite medicamente (în special chimioterapice)
Radioterapia în zona pelviană
Sensibilitatea la anumite substanţe din produsele de igienă intimă
Utilizarea spermicidelor sau a diafragmei contraceptive
Pietrele la rinichi
Adenomul prostatic
Diabetul
Infecţia cu HIV
Utilizarea pe termen lung a unui cateter urinar
Sarcina
Administrarea frecventă de antibiotice pe termen lung
Anomalii congenitale ale tractului urinar
Menopauza
Insuficienţa renală
Rinichi polichistic
Reflux vezico-uretral
Ştergerea din spate în faţă după folosirea toaletei

Cistita acută: diagnostic
Cistita acută poate fi diagnosticată pe baza simptomelor menţionate de pacient şi a istoricului medical, dar şi cu ajutorul unor teste specifice, precum: urocultură, cistoscopie, radiografii, ultrasunete etc.

Cistita acută: tratament
Tratamentul cistitei acute implică, de regulă, administrarea de antibiotice pe o durată de 3 până la 7 zile în cazul în care este cauzată de o infecţie bacteriană. Dacă cistita este o consecinţă a unei infecţii de tract urinar care recidivează, este posibil ca tratamentul cu antibiotice să fie prelungit pe mai multe zile.

De obicei, simptomele neplăcute se ameliorează la 1-2 zile de la administrarea antibioticelor, dar este important să nu întrerupeţi tratamentul, chiar dacă vă simţiţi mai bine, pentru a vă asigura că infecţia este eliminată complet din organism. Medicul ar putea recomanda, de asemenea, analgezice pentru ameliorarea durerilor.

Tratamentul cistitei acute care nu are o cauză infecţioasă depinde de afecţiunea de bază. De exemplu, dacă pacientul este alergic la o anumită substanţă dintr-un produs de igienă intimă (gel, loţiune, şerveţele intime etc.), se recomandă evitarea acesteia.

Pentru a ameliora simptomele cistitei, în paralel cu administrarea antibioticelor, se recomandă:

Consumul de lichide
Băile calde
Aplicarea de comprese calde pe abdomen
Evitarea citricelor, a alimentelor picante şi a alcoolului
Consumul de suc de merişoare – deşi studiile nu au confirmat fără echivoc eficacitatea acestui remediu, multe persoane au raportat o îmbunătăţire a simptomelor cistitei în urma consumului acestui lichid

Pentru a reduce riscul de cistită acută se recomandă:
Consumul de apă (urinarea ajută la eliminarea bacteriilor din vezica urinară)
Urinarea după actul sexual
Ştergerea din faţă în spate după folosirea toaletei, pentru a preveni răspândirea bacteriilor din zona anală în uretră
Evitarea produselor de igienă intimă iritante (geluri, loţiuni, deodorante, pudră etc.)
Igiena zilnică a zonelor intime
Evitarea spălării în cada umplută cu apă (se recomandă duşurile)
Evitarea metodelor contraceptive care pot favoriza infecţiile bacteriene, precum spermicidele sau diafragma
Evitarea amânării mersului la toaletă

blank