Clasa politica de la Bucuresti este obligata, de dragul intereselor Romaniei, sa nu transfere acasa polarizarea familiilor politice de la Bruxelles, altfel „ne vom transforma in niste anexe are marilor tari europene care isi disputa diferitele bucati de Europa si formatul pe care ea trebuie sa il imbrace in viitor”, spune Iulian Fota, expert in probleme de securitate nationala si fost consilier prezidential.
Intr-un interviu acordat Ziare.com, Iulian Fota atrage atentia asupra faptului ca fragmentarea puterii in anumite tari din UE s-a transferat si la nivelul Uniunii Europene, motiv pentru care ocupantul locului trei la alegerile din 26 mai a ajuns sa faca, de fapt, jocurile la masa negocierilor.
Iulian Fota despre aranjamentele de la Bruxelles
Iulian Fota mentioneaza cateva semne de intrebare pe care le ridica desemnarea Ursulei von der Leyen in functia de presedinte al Comisiei Europene, precum si a lui Josep Borrell in cea de Inalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe.
„Marea problema a Romaniei este ca trebuie sa gaseasca un raspuns de politica interna la aceasta noua situatie din Uniunea Europeana. Romania are de infruntat un risc major: cel al megapolarizarii interne, cauzata de polarizarea europeana”, spune Iulian Fota.
Pentru neinitiatii in politica, faptul ca grupul condus de Emmanuel Macron, Renew Europe, a ajuns sa faca jocurile la cel mai inalt nivel al UE, desi nu a castigat alegerile europarlamentare, pare de neinteles. Cum explicati aceasta situatie?
Tocmai pentru ca e pe locul trei, de aceea, a reusit sa fie cel care face jocurile – „team maker”-ul. Si asta se datoreaza confruntarii Uniunii Europene cu un proces pe care l-am vazut deja in ultimii doi ani in politicile nationale ale anumitor tari – fragmentarea puterii, fragmentarea politica.
UE se confrunta si ea, acum, cu acest fenomen si, din cauza lui, din cauza faptului ca cele doua partide mari – PPE si PES – au pierdut din forta lor electorala de altadata, Emmanuel Macron s-a gasit in pozitia de a face jocurile din postura celui de-al treilea partener. Ma refer aici la partea democratica a UE, la asa-numitele partide de prima linie, pentru ca dincolo de ele mai sunt o serie intreaga de formatiuni care au intervenit in jocul politic, dar care nu sunt relevante in acest moment.
Mesajul principal pe care trebuie sa il retinem dupa aceste alegeri este ca avem o alta Uniune Europeana, cu o altfel de functionare. Ani de zile, UE a fost dominata de doua partide puternice, dar acum, din cauza acestor fragmentari politice, Europa este arena de joc a patru mari familii politice si, intr-o astfel de situatie, aproape ca e o veste buna, o performanta, ca s-a obtinut un compromis.
Spun asta pentru ca una e sa pui de acord doua formatiuni politice si cu totul alta sa pui cap la cap patru – PPE, PES, Renew Europe si Verzii (care au crescut foarte mult in ultimul timp).
Sincer, eu ma asteptam sa dureze mult mai mult negocierile. Pe de alta parte, nu a mai fost timp de insistat pe calitatea oamenilor. Eu sunt de acord cu cei care spun ca politicienii desemnati pentru functiile de conducere nu sunt cei mai reprezentantivi politicieni.
Iulian Fota despre aranjamentele de la Bruxelles
Ursula von der Leyen, ministrul Apararii din Germania, a fost, in mod surprinzator, desemnata sa candideze la sefia Comisiei Europene, desi exista o anumita neincredere cu privire la performantele ei politice. Cum evaluati aceasta nominalizare?
Pe de o parte, are un profil foarte pro-european – nascuta la Bruxelles, intr-o familie cu traditie in politica germana, cateva limbi straine bine stapanite, pe scurt o cariera politica, care din punct de vedere european ar arata bine.
Pe de alta parte, in politica interna, germana, doamna in cauza este contestata. Ca ministru al Apararii, sunt foarte multe lucruri care i se reproseaza, inclusiv starea deplorabila a fortelor armate germane. Sunt o serie intreaga de chestiuni litigioase inca in desfasurare (tot felul de conexiuni cu firme de consultanta) etc. Deci din punct de vedere al performantei politice interne credentialele nu sunt nemaipomenite si unii au speculat faptul ca mai degraba Angela Merkel a incercat sa elibereze o pozitie in politica germana pentru a o promova ca ministru al Apararii pe cea care si conduce Partidul Crestin Democrat in acest moment. Intr-un fel, a primat un joc politic intern in defavoarea abordarii europene.
Ramane de vazut ce performanta va avea si noul test este constituirea coalitiei majoritare, pentru ca voturile nu sunt garantate in Parlamentul European.
Despre viitorul sef al diplomatiei europene, Josep Borell, ce ne puteti spune? Euronews a atras recent atentia asupra pozitiilor exprimate de el pana acum fata de Rusia, China sau SUA.
Viitorul sef al diplomatiei europene nu are un profil prooccidental bine conturat pentru ca, intr-adevar, in ultimii ani a avut o serie intreaga de atitudini care pot fi interpretate ca fiind excesiv de favorabile, atat fata de Rusia, cat si fata de China.
Or, in acest moment, antiteza intre Occident si Rusia (sau intre Occident si China) e din ce in ce mai vizibila. Sa nu uitam ca Rusia a aruncat in aer toata ordinea europeana prin razboaiele pe care le-a facut in Marea Neagra.
Pe de alta parte, s-ar putea ca dl Borrell sa raspunda unei tendinte vizibile in ultimele luni de ameliorare a relatiilor cu Rusia, dar asta va crea multe discutii in interiorul UE, pentru ca nu toate statele uniunii sunt favorabile, atat timp cat Rusia nu face niciun fel de concesii, atat in ceea ce tine de politica antioccidentala, nici in dosarele complicate, cum este cel ucrainean.
Deci dl Borrell este inca o controversa, inca un politician care isi va incepe mandatul (daca va fi votat de Parlamentul European) pe un fond de neincredere si de critici, unele dintre ele justificate. Unele dintre atitudinile dl Borrell sunt mult prea rusesti pentru a fi pe placul celor din Europa Centrala sau de Est.
Citeste mai multe despre: Va obtine Guvernul Dancila functia de vicepresedinte al Comisiei Europene pentru Romania sau va esua in mod penibil? – Interviu
In acest context european destul de complicat, cum vi se pare ca se pozitioneaza pana acum guvernantii de la Bucuresti?
Marea problema a Romaniei este ca trebuie sa gaseasca un raspuns de politica interna la aceasta noua situatie din Uniunea Europeana. Romania are de infruntat un risc major: cel al megapolarizarii interne, cauzata de polarizarea europeana.
Partidele noastre importante (PNL, PSD si Alianta USR-PLUS) sunt integrate in familiile politice europene si chiar daca, intr-un final, Franta si Germania s-au inteles, partea de negociere a aratat ca relatia dintre ele este mult mai complicata decat altadata, motorul franco-german nu mai functioneaza atat de lin. Or, teama mea este ca o anumita competitie a intereselor nationale, pe care o vedem in UE si care s-a accentuat, sa nu radieze negativ in interiorul Romaniei.
Statele europene importante, prin familiile politice pe care le controleaza si le influenteaza, s-ar putea sa incerce sa transfere aceasta competitie si in interiorul politicilor interne, iar asta ar fi o mare greseala pentru Romania, pentru ca, dincolo de familiile politice diferite, Romania are nevoie sa actioneze unitar.
Si aici va depinde foarte mult de tactul si inteligenta politicienilor nostri de a nu prelua aceste meciuri pe care le vedem intensificate la nivel european si de a nu le transfera in politica interna, care si asa e destul de abraziva si de complicata, pentru ca riscam ca Romania sa devina o tara complet disfunctionala.
Vedem ca deja sunt niste costuri pe care le avem, cel putin in ceea ce priveste marginalizarea PSD, care in plan european nu are niciun cuvant de spus. In ciuda unui numar mare de europarlamentari, PSD nu e capabil sa emita niciun fel de pretentii si s-a vazut ca toate discutiile legate de numirile importante nu au vizat niciun fel de persoane dinspre PSD.
La fel, si povestea cu Ioan Mircea Pascu, care a fost ales, desemnat, ca si comisar european interimar si, de fapt, ne-am trezit ca formula propusa de noi nu a fost deloc agreata de actuala presedintie a Comisiei Europene.
Nu poti sa anunti ceva ce implica o a doua parte si partea respectiva sa nu fie de acord! Ne vom lamuri in zilele urmatoare, dar daca Ioan Mircea Pascu nu va fi ales ca si comisar interimar pana la epuizarea mandatului actualei Comisii, eu cred ca situatia poate fi interpretata ca un nou esec de politica externa.
Este inadmisibil sa te apuci sa faci toti acesti pasi, sa anunti public astfel de decizii, fara sa ai garantia ca ceea ce tu vei propune va fi acceptat.
Iulian Fota despre aranjamentele de la Bruxelles
Si eu sunt foarte atent si foarte curios sa vad cum se va finaliza situatia asta pentru ca acest nou esec de politica externa ar duce la o umilire a Romaniei in ansamblul ei, ca tara, ceea ce e de necrezut – Romania sa fie umilita de propriul sau guvern, cand, de fapt, obligatia Guvernului este de a fi primul cel care apara si promoveaza interesele Romaniei.
Eu eram absolut convins ca lucrurile sunt discutate, negociate, acceptate si a ramas doar o formalitate. Ei bine, constatam ca nu e chiar asa.
Credeti ca, de fapt, i se platesc niste polite in PSD lui Ioan Mircea Pascu, daca ne gandim doar la recentul schimb de replici cu Codrin Stefanescu, de exemplu?
Disputa intre Ioan Mircea Pascu si Codrin Stefanescu este de fapt o disputa intre doua aripi ale PSD, aripi care au existat mereu: una nationalista si antioccidentala (care ani de zile nu a avut posibilitati de exprimare si atunci nu a fost prea vizibila, prea vocala) si o aripa prooccidentala, proeuropeana, din care face parte si Ioan Mircea Pascu (sa nu uitam ca am intrat in NATO cu PSD la carma tarii).
Iulian Fota despre aranjamentele de la Bruxelles
In acest moment, aripa antioccidentala are spatiu de manevra, are mult mai multi sustinatori in partid, oameni mult mai vocali. Trecand din planul european in planul politicii nationale, dupa parerea mea, aceasta este principala provocare a PSD in perioada urmatoare: nu sa isi pastreze electoratul si procentele, ci sa vedem care dintre cele doua aripi va controla si va influenta PSD in perioada urmatoare – cea ultranationalista, conturata din Plesoianu, Stefanescu, Nicolae, Radulescu, Vasilescu (aici regasind, bineinteles, si filiera PRM-ista) si cea prooccidentala, formata din oameni cu state mai vechi in partid.
Iar Viorica Dancila, care s-a plasat pe o pozitie proeuropeana, se afla intre cele doua tabere si va trebui sa arbitreze. Intrebarea este daca are suficienta forta sa tina in frau aripa antioccidentala din partid…
Iulian Fota despre aranjamentele de la Bruxelles
Clasa noastra politica e obligata, de dragul intereselor Romaniei, sa nu transfere polarizarea politica intensificata din spatiul european in spatiul national. Altfel, ne vom transforma in niste anexe are marilor tari europene care isi disputa diferitele bucati de Europa si formatul pe care ea trebuie sa il imbrace in viitor, iar asta va fi in detrimentul nostru.