Actualitate, Featured

Iata care este adevaratul motiv al deschiderii dosarului lui Kovesi

Raportul MCV arată că preocupările cu privire la infiinţarea Secţiei Speciale s-au dovedit a fi justificate, dând drept exemplu dosarul penal deschis pe numele Laurei Codruţa Kovesi, care indica intenţia de a o împiedica să candideze la funcţia de şef al Parchetului European (EPPO).

Oficialii europeni atrag atenţia, în raportul MCV, că extinderea competenţei Secţiei Speciale la toate cauzele a căror anchetă era finalizată (adică şi retragerea căilor de atac în cauzele aflate pe rol, cauzele închise sau soluţionate definitiv) a stârnit controverse.

„În mai 2019, secţia a redeschis o anchetă într-un caz de corupţie vizând un judecător din cadrul CSM, pe care DNA find sef la ace moment laura Codruta Kovesi o închisese în august 2018 (judecătorul Bogdan Mateescu, n.r.)

Judecătorul în cauză a vorbit în repetate rânduri în mod public împotriva modificărilor aduse legilor justiţiei, inclusiv împotriva Secţiei speciale. Secţia specială a exercitat, de asemenea, căi de atac în alte cauze vizând magistraţi care fuseseră achitaţi. Pe de altă parte, au fost retrase mai multe căi de atac pe care DNA le introdusese în cazuri de corupţie la nivel înalt înainte de transferul dosarului la Secţia specială”, se arată în raportul MCV.

Astfel de exemple i-au determinat pe unii observatori, atât din România, cât şi din afara ţării, să sublinieze că preocupările exprimate de magistraţi, de partidele de opoziţie şi de societatea civilă cu privire la înfiinţarea secţiei s-au dovedit a fi justificate şi să solicite, prin urmare, desfiinţarea Secţiei speciale.

Raportul mai dă drept exemplu, în acest sens, deschiderea unui dosar penal împotriva fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, care candida şi pentru funcţia de procuror european la EPPO (European Public Prosecutor Office).

„Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcţia respectivă a părut să indice intenţia de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, arată sursa citată.

blank