Iarna nu-i ca vara, drept care, ambulantele raman intepenite in zapada

A nins un pic mai mult decat ne asteptam noi, la inceputul calendaristic al iernii, dar nu mai mult decat au preconizat meteorologii si nici pe departe cat ningea in povestile fratilor Grimm. Mereu m-am intrebat de ce personajele din povestile copilariei nu ramaneau intepenite, ca noi toti, acuma, in zapezi. Si, uite ca am anticipat subiectul stirii. Da, a nins nitel si deja, dintr-o buna organizare, desigur, si gratie drumurilor excelente pe care le avem in tara, avem probleme serioase. Doua ambulante, chemate sa dea ajutor unor oameni, au ramas impotmolite in zapada. Cu pacienti in ele. De nu mai stiau cei care au venit sa ajute, la randu-le, ambulantele, cui sa dea ajutor mai iute: salvarilor, ca sa plece in treaba lor, sau bolnavilor care aveau probleme. Un astfel de caz a fost la Vaslui, unde, e drept, a nins ceva mai mult ca la Bucuresti, sa zicem. In ambulanta era un bolnav cu colica biliara. Cine stie ce inseamna o astfel de colica biliara, cunoaste ce dureri era pe bietul om. Ceea ce nu inteleg este de ce ne prinde intotdeauna iarna mereu nepregatiti. Vorbesc, mai ales, despre firmele care trebuie sa faca deszapezire pe drumurile patriei si despre utilajele de dezapezire, care ar trebui sa stea, cum altfel, pe drumuri ca sa nu mai fie probleme. Contracte cu unele firme sunt, bani – cacalau – se incaseaza din contractele astea. Viscol puternic, ca anul trecut – sa ne fereasca Cel de Sus – nu a fost inca pe nicaieri in tara. Dar, iata, ne intepenim cu masinile in zapada. Autoritatile sunt, de cele mai multe ori, neputincioase. Stiu, iarna nu-i ca vara, a zis-o un mare intelept. Insa, ce bine ar fi daca ne-am organiza corespunzator unor conditii de iarna… N.M.