Romania ocupa nefericitul loc 3 in topul tarilor europene dupa numarul de persoane care mor anual in accidente rutiere, conform celor mai recente statistici ale Eurostat. In timp ce numarul victimelor a scazut semnificativ in alte state, pe plan local a ramas aproape la fel. Ce lectii pot lua autoritatile romane de la cele care au reusit sa diminueze semnificativ numarul de cazuri fatale?
Recent, un tanar a decis sa isi puna capat zilelor, mergand cu masina pe DN1 cu o viteza de 180 de kilometri la ora. Acesta a intrat intr-un autovehicul care circula regulamentar in sens invers, provocand astfel moartea a inca 5 persoane.
Stirea s-a propagat rapid si a inflamat social media, unde tot mai multi utilizatori au afirmat ca acest accident putea fi evitat daca pe DN1 ar fi fost instalati parapeti despartitori intre sensurile de mers.
Altii au sugerat, pentru evitarea unor astfel de accidente, folosirea Autostrazii Bucuresti-Ploiesti (A3).
Cele 6 persoane care au decedat in acel accident de pe DN1 se adauga altor circa 2.000 de oameni care mor anual in Romania din aceasta cauza.
Modelul francez
Chiar daca se afla pe primul loc la nivel european dupa numarul de persoane care mor in accidente auto (3.653 in 2012), Franta a facut progrese remarcabile in ultimii ani in vederea reducerii de peste doua ori a numarului de decese.
In 1999, aproape 8.500 de oameni si-au pierdut viata in accidentele de pe sosesele din Hexagon.
Numarul lor a inceput sa scada sesizabil din decembrie 2002, cand in urma unui discurs al presedintelui de atunci, Jacque Chirac, Guvernul Frantei a adoptat un plan de automatizare a controlului si sanctionarii celor care incalca regulile de circulatie si in special pentru cei care depasesc viteza legala.
Franta a alocat atunci 400 milioane de euro pe o perioada de trei ani pentru a achizitiona in prima faza 1.000 de radare noi, mai multe masini si etiloteste moderne.
De asemenea, a pus la punct un sistem centralizat de emitere a amenzilor pentru cei care circula cu viteza prea mare. Mai mult, ca parte a acestui plan, cele mai multe amenzi au fost majorate. Iar impactul psihologic al acestor masuri a fost considerabil, scrie fiafondation.org.
Numarul amenzilor pentru depasirea limitei legale de viteza a crescut de la 1,6 milioane in 2003 la 4,8 milioane in 2004. In anul urmator, 4,2 milioane de soferi au fost prinsi de radar, adica circa 20% din participantii la trafic. In total, sistemul automat de radare a emis amenzi de pana la 205 milioane de euro in 2015, costurile cu instalarea acestor aparate fiind astfel amortizate.
Introducerea acestor radare pare sa fie principalul motiv care a dus la scaderea numarului de decese de la aproape 8.000 la sub 5.000 in 2005.
Franta nu este singurul exemplu european de urmat in vederea reducerii numarului de accidente auto.
Si Spania a reusit sa diminueze cu 40% numarul victimelor in doar 3 ani, respectiv in perioada 1991-1994. Spre deosebire de Franta, Spania a derulat campanii de informare cu impact emotional puternic pentru a ajunge la performanta mentionata.
Pe langa salvarea de vieti, masurile privind siguranta rutiera se traduc si in economii substantiale pentru statele care le aplica.
„Prin imbunatatirea sigurantei rutiere, intre 2001 si 2010, Uniunea Europeana a castigat 176 miliarde euro. Miliarde! Dincolo de etica salverii de vieti, faptul ca numarul de victime a fost diminuat s-a tradus in aceste castiguri financiare, in economii”, a declarar Mircea Steriu, director de comunicare al European Transport Safety Council (ETSC), potrivit 0-100.ro.