PNL îşi asumă impozitul diferenţiat de 8-12-16%

9 (4)

După „Electrorata”, Guvernul Victor Ponta, aflat în momentul de faţă într-un blocaj al disputelor din interiorul USL şi într-un context de incertitudine al semnării acordului cu FMI, aruncă din nou sare în ochi românilor, anunţând cote mai mici de impozitare pe venit. Măsura privind impozitul diferenţiat şi eliminarea cotei unice este asumată în mod deschis de PNL, prin vocea vicepreşedintelui Eugen Nicolăescu, nominalizarea partidului pentru scaunul de la Ministerul Finanţelor.

Ministerul Finanţelor Publice şi-a modificat Strategia fiscal bugetara pentru perioada 2014-2016 şi a introdus renuntarea la cota unica de 16% si introducerea impozitului progresiv pe venit, cu trei cote: 8%, 12% si 16%.

Noul document nu prevede un termen pentru realizarea acestei modificări, dar prevede deductibilităţi fiscale în cazul impozitului diferenţiat.

„Informațiile apărute cu privire la introducerea impozitului diferențiat nu reprezintă un motiv de alarmare la nivelul opiniei publice. Programul de guvernare asumat de către USL prevede că, pe parcursul mandatului, introducem impozitul diferenţiat regresiv pe venitul salarial, cu menținerea cotei maxime de 16%, iar cotele diferențiate vor fi de 8%, 12% și 16%, urmând a fi stabilite pe grile de venit”, spune Eugen Nicolăescu într-un comunicat.

Potrivit lui Eugen Nicolăescu, această măsură „face parte din categoria Finanțe din Programul de Guvernare, la propunerea PNL”, ale cărei direcţii de acţiune în orizontul 2013-2016 au în vedere simplificarea și reducerea fiscalității şi sporirea competitivității fiscale a mediului de afaceri.

Măsura reducerii impozitului pe venit este propusă în contextul în care 1) România are oricum una dintre cele mai mici cote de impozitare pe acest segment, 2) investitorii solicită păstrarea cotei unice şi se plâng de taxele mari pe muncă, 3) impozitul diferenţiat presupune costuri suplimentare la buget (motivul pentru care nu se poate renunţa la acciza de 7 cenţi).

Conducerea PNL admite că în strategia fiscală propusă pentru perioada 2014-2017 trebuie să se ia în considerare și o altă propunere a partidului condus de Crin Antonescu care vizează reducerea semnificativă a CAS cu 5 puncte procentuale, începând cu luna iulie 2014.

Într-o variantă tot din 2013 a Strategiei fiscale pe următorii trei ani, nu există nicio menţionare a introducerii impozitului diferenţiat, cu toate că USL a venit la guvernare cu promisiunea unui impozit progresiv de maxim 16% pe veniturile populaţiei.

Strategia fiscal bugetara pentru perioada 2014-2016 poate fi descărcată la finalul acestui articol, atât în varianta 1 cât şi în cea actualizată de Ministerul de Finanţe.

Strategia prevede si reducerea CAS cu 5 puncte procentuale din iulie 2014, creşterea salariului minim la 900 lei de la 1 iulie 2014, dar si revizuirea bazei impozabile pentru impozitele pe proprietate in functie de destinatia proprietatii si nu in functie de statutul juridic al proprietarului.

Strategia fiscal-bugetara este un document de politici, iar masurile enuntate in aceste strategii nu sint in mod obligatoriu puse in aplicare.

„Nu mai păcălim pe nimeni cu cota unică de 16%, pentru că avem TVA al treilea la nivelul Uniunii Europene, iar investitorii nu mai pornesc atât de ușor afaceri ca în 2005 – 2007. În plus, la asigurările sociale avem a șaptea cea mai înaltă cotă din UE – 44,5%. Stăm mai bine la impozitul pe venit, cota fiind a treia cea mai mică din Uniune, iar impozitul pe profit, de 16%, este mic, la nivelul Uniunii. Dar pe total povara fiscală este mare”, a declarat la finalul anului trecut Ionuţ Dumitru, președintelui Consiliului Fiscal.

România ocupă locul 76 în clasamentul mondial al competitivității, iar compararea ei cu statele vecine, din perspectiva acestui clasament, arată clar de ce investitorii străini preferă Bulgaria, în pofida faptului că avem o piață de 20 de milioane de locuitori, a declarat Valentin Lazea, economist șef la BNR.

În clasamentul mondial al PIB/locuitor România ocupă poziția 69. Din punct de vedere al competitivității, ocupă însă locul 76. România face parte din categoria a 2-a de dezvoltare economică bazat pe eficiență, într-un clasament în care cea mai joasă poziție este ocupată de Republica Moldova, iar în cea mai înaltă categorie se încadrează Cehia, Grecia și Slovenia.

„Dacă comparăm țara noastră cu Bulgaria sau Turcia, din perspectiva acestui clasament, putem înțelege de ce investitorii străini preferă Bulgaria, în pofida faptului că avem o piață de 20 de milioane de locuitori”, a spus Valentin Lazea.

„România stă foarte prost la capitolul cerințe de bază, în sensul că avem instituții slabe, inovarea lipsește, iar infrastructura este într-o stare jalnică”, a enumerat economistul șef al BNR. Singurele noastre puncte tari sunt mărimea pieței și indicatorii macroeconomici.

În România avem contributii sociale foarte mari. Avem un sistem greoi cu multe exceptii. Un exemplu este cel al PFA, dar nu e singurul. Aici mai pot fi enumerate și profesiile liberale sau plătitorii de taxe pe contracte de drepturi de autor.Un principiu de bază al sistemului ar trebui să fie cel al solidaritatii, dar nu se întâmplă asta din cauza excepțiilor. Apare categoria contribuabililor de categoria a 1-a, care trebuie să achite integral impozitele și taxele și o adoua categorie cu taxe semnificativ mai mici.

„Ceea ce este mai grav este că sistemul nu vrea să pună lucrurile în ordine. Privilegiile creează complicități între cel care reglementează și cel reglementat. Sarcina fiscală depinde de cum câștigi, nu de cât câștigi. Pentru a rezolva problema soluția este foarte simplă: eliminarea excepțiilor și stabilirea unui prag de venituri (3-4 salarii medii) până la care funcționează solidaritatea, după care să fie aplicat impozitul pe venit”, declarat avocatul Gabriel Biriș, la o conferința din urma cu cateva luni.

 

 

Citeste si...
Deputatul Marilena-Emilia Meiroşu a părăsit barca PSD-ul și a trecut la PNL