Guvernul a aprobat transferul Elcen către Primăria Capitalei

Planul Primăriei București de a cumpăra producătorul de energie Elcen mai face un pas. Guvernul a aprobat vineri o ordonanță de urgență prin care pachetele de acţiuni deţinute de către statul român la societățile producătoare de agent termic să poată fi transferate către primării.
Actul normativ motivează decizia prin faptul că „menținerea situației actuale va conduce în mod evident la posibile întreruperi în furnizarea agentului termic și a apei calde menajere în localități cu o mare densitate de populație”. În schimb, primăriile vor putea accesa fonduri nerambursabile, pentru a realiza investițiile necesare infrastructurii tehnico-edilitare a alimentării cu agent termic.
Vizate sunt în primul rând interesele Primăriei Capitalei, care vrea să cumpere producătorul de energie Elcen București cât mai repede, pentru a face comasarea cu RADET, regia administrată de Primărie. Datoriile uriașe acumulate între cele două entități, de circa 3,7 miliarde de lei, urmează să fie șterse, dar asta nu va rezolva deloc problema încălzirii în București, unde lipsa de investiții este cronică. Că situația este dramatică se va vedea mai ales din 2018, dat fiind că aceasta este ultima iarnă cu prețuri subvenționate la căldură. De iarna viitoare, bucureștenii vor plăti prețul real al gigacaloriei, care este de peste două ori mai mare decât cel suportat în prezent, diferența fiind acoperită de primărie. Conform noii legislații, doar consumatorii vulnerabili vor mai primi ajutoare pentru încălzire. Astfel, dacă până acum a cheltuit sute de milioane de euro anual pentru subvențiile care au ascuns costurile reale, Primăria va trebui să investească masiv în modernizarea CET-urilor, dar și a sistemului de conducte operate de RADET, ca să nu arunce în aer facturile bucureștenilor. Situația este valabilă peste tot în țară unde mai funcționează încălzirea în sistem centralizat.
CET-urile, în stadiu jalnic
Aflat în proprietatea Ministerului Energiei, Elcen București se află într-o stare deplorabilă, cu CET-uri care funcționează la o capacitate foarte mică raportat la puterea instalată și cu echipamente montate încă de la construirea lor. În aceste condiții, randamentul lor este extrem de scăzut, ceea ce se vede în costuri. În plus, deși a furnizat căldura necesară populației, compania nu și-a primit la timp sau deloc banii de la RADET, distribuitorul administrat de Primărie. Astfel, cu 3,7 miliarde de lei de încasat de la RADET, Elcen a acumulat, la rândul său, datorii de 1,8 miliarde lei, ajungând uneori în situația de a nu avea nici bani pentru plata furnizorilor de gaze. În consecință, pe 6 octombrie 2016 a intrat în insolvenţă.
Elcen este principalul producător de energie termică din Bucureşti, acoperind 90-95% din căldura produsă în sistem centralizat, prin cele patru CET-uri care mai sunt operaționale acum. Investiții serioase nu au fost făcute. În Strategia Capitalei privind dezvoltarea sistemului centralizat de încălzire a Capitalei, consultată de RL, apare tabloul jalnic al infrastructurii de producere a energiei termice din București.
– Astfel, CTE Vest a fost realizată începând cu anul 1972. Din două cazane cu abur, unul a fost scos din uz, iar celălalt funcţionează din 1975, anul punerii în funcțiune. Din două turbine cu abur instalate, doar una mai e în funcţiune, instalată în 1974. În anul 2008, a fost pus în funcţiune un ciclu combinat gaze-abur. Încărcarea medie a capacităţii pentru producerea de electricitate a fost de doar 29,4%, iar pentru producerea de căldură – doar 18,7%. Datele sunt valabile pentru 2015.
– CTE Progresu a fost realizată începând cu anul 1987 şi a continuat cu instalarea agregatelor energetice de bază până în 1997. Instalaţiile sunt în stare bună de funcţionare, fiind mai noi, iar cazanele de apă fierbinte au fost puse în funcţiune în 1999-2002. Încărcarea medie a capacităţii pentru producerea de electricitate a fost de 32,2%, iar pentru producerea de căldură – de 17,1%.
– CTE Grozăveşti – configuraţia centralei s-a dezvoltat începând din 1963 şi a continuat până în 1970. Cele două cazane cu abur au fost puse în funcţiune în 1964, respectiv în 1966. Turbinele cu abur au fost date în uz în 1964. Încărcarea medie a capacităţii pentru producerea de electricitate a fost de 39%, iar pentru producerea de căldură – de 54,4%.
– CTE Sud a fost realizată în 1965. Din şase cazane de abur, mai funcţionează doar patru, dar sunt uzate fizic şi moral, fiind puse în funcţiune în 1966-1968, respectiv în 1975. Din cele şase turbine cu abur, trei au fost retrase, iar celelalte trei au fost puse în funcţiune în 1967, respectiv 1975. Încărcarea medie a capacităţii pentru producerea de electricitate a fost de 32,1%, iar pentru producerea de căldură – de 29,3%.
Comparativ, la producătorul de energie electrică și termică Vest Energo (fost CET Militari) din București, controlat de omul de afaceri Constantin Bucur, motoarele cu ardere internă şi cazanele de apă fierbinte au fost puse în funcţiune în 2011, respectiv 2014. Unitatea a funcționat la un grad mai ridicat din capacitate, de 92,8% pentru electricitate, respectiv de 43,2%pentru căldură.
Cât va costa transferul
Conform deciziei Guvernului, prețul de ofertă al pachetului de acțiuni pentru producătorii de agent termic va fi stabilit în baza unui raport de evaluare de către un evaluator independent, ale cărui servicii vor fi achiziționate de Ministerul Energiei. Plata prețului acțiunilor se poate face integral într-un termen de 30 de zile de la data semnării contractului sau în rate, pe o perioadă de maxim 5 ani, cu plata unui avans de minimum 30% din prețul acțiunilor. În situația plății în rate a acțiunilor, pentru garantarea diferenței de preț, unitatea administrativ-teritorială are obligația să constituie garanții imobiliare și/sau mobiliare care să reprezinte cel puțin 120% din valoarea respectivă sau ipotecă mobiliară asupra acțiunilor care fac obiectul contractului. Valoarea nominală a pachetului de acțiuni care va fi transferat este de 716 milioane lei la Elcen.