Maria Gaetana Agnesi este omagiată de Google cu un logo foarte special la 296 de ani de la naștere. Maria Gaetana Agnesi a fost o femeie-matematicia, lingvist și filozof italiană. Cărțile atribuite Mariei Gaetana Agnesi sunt despre calcul diferenția cât și cel integral. Maria Gaetana Agnesi a luptat pentru emanciparea femeii și accesul ei la educație.
Maria Gaetana Agnesi își manifestă aptitudinile, în tinerețe, pentru limbi străine. Dezbate cu numeroși oameni de știință probleme ca: propagarea luminii, transparența corpurilor și studiul geometric al curbelor.
Maria Gaetana Agnesi se călugărește și intră în Ordre des Soeurs Bleues, și își dedică întreaga viață studiului matematicii. Maria Gaetana Agnesi scrie și o lucrare despre calculul diferențial și integral pe care o publică în 1748 și care, ulterior este tradusă în engleză și franceză.
Maria Gaetana Agnesi studiază curba de ecuație carteziană, care ulterori va fi numită bucla lui Agnesi.
Fiind femeie, Maria Gaetana Agnesi nu a fost admisă în cadrul Academiei Franceze, dar în schimb intră la cea italiană, care se dovedește a fi mai liberală.
Spre sfârșitul vieții, Maria Gaetana Agnesi își dedică viața operelor de caritate. Viața ei a fost descrisă de Paolo Frisi (1799) și Bianca Milesi-Mojon (1836).
Maria Gaetana Agnesi a fost cel mai mare copil al unui înstărit negustor de mătase care a pus-o in legatura cu cei mai buni profesori ai timpului. Era un copil căruia deja de la vârsta de 9 ani i s-a atribuit supranumele de “Poliglotte ambulante” sau „Oracolul celor șapte limbi”: pentru că vorbea fluent: Latina, Greaca, Franceza, ebraica, și câteva limbi orientale.
A studiat geometria, analiza și filosofia. La 32 ani, a ajuns prima matematiciana prof. univ. elogiata la Bologna. A studiat secțiunile conice, a studiat curba y 2 (2a – x) = a3 , numita “bucla lui Agnesi”, pe care o găsim astazi și sub formele: x2 y = 4a2 (2a – y) , sau x2 y = a2 (a – y) .
La vârsta de 20 de ani, Maria Gaetana Agnesi a scris “Propositiones philosophicae” (“teoremele filozofiei”) o serie de eseuri filozofice și istorice de inspirație Newtoniană, bazate pe discuțiile avute cu cei care o vizitau la invitația tatălui ei, a fost publicată în 1738. Frecvent în scrierile ei se întâlnește tema educației femeii.
“Instituzioni analitiche ad uso della gioventù italiana” (“institutii analitice pentru tinerii italieni-1748″), cea mai cunoscută lucrare a sa, în două mari volume a condiționat remarcabil o cuprinzătoare și sistematică tratare a algebrei și analizei, incluzând deasemenea și dezvoltarea integralelor și calculele diferențiale. Lucrarea cuprinde trei mari capitole: în primul capitol se regăsește problema cantităților finite, problemele elementare de tangență, minim, maxim și a punctelor de inflexiune. Cel de-al doilea capitol se referă la analiza cantităților infinite și a calculelor integrale. Al treilea capitol expune metoda inversă a tangentelor și a ecuațiilor diferențiale.
În această lucrare s-au găsit teme despre curba Agnesi, o curbă cubică cunoscută în Italia ca Versiera, care a fost confundată cu versicra(“vrajitoare”) și tradusă în engleză ca: “Vrăjitoarea lui Agnesi“:
Aceasta a constituit o bază pentru lucrarile lui Euler, tradusă în limba engleză de Colson, prof. la Univ. din Cambridge și în limba franceză de către Autelmy, cu o notă de Bossut.
Maria Gaetana Agnesi a scris ecuaţia de pe această curbă în forma y = a * sqrt (a xx * * x) / x, deoarece ea a considerat axa x să fie axa verticală şi axa y care urmează să fie axa orizontală [Kennedy].. Cadrele de referinţă folosesc azi x pe orizontală şi verticală y, astfel încât o formă modernă a curbei este dată de ecuaţia carteziană yx 2 = a 2 (ay) sau y = a 3 / (x 2 + a 2). Este o condiţie a curbei, iniţial studiată de către Pierre de Fermat și Guido Grandi in 1703. Incepand cu un cerc fix, este ales un punct 0 pe cerc. . Pentru orice alt punct A de pe cerc, linia OA este o secanta , Punctul M este diametral opus punctului 0. Linia OA intersectează tangenta lui M în punctul N. O linie paralelă cu OM prin punctual N și o linie perpendiculară a lui cu OM prin A intersectată de P. Cu cât punctual A este mai variat, calea spre P este numită witch (vrăjitoare).
Curba este asimptotica liniei tangente a cercului prin punctul fix 0. Tangenta vrăjitoarei Agnesei în punctual parameterului p este: (p2+1)2y + 2px = a(3p2+1). „A fost numit versiera, un cuvânt derivat din „vertere” etimologul latin, însemnând “a transforma “, dar a fost, de asemenea, o abreviere pentru „avversiera” cuvântul italian, ceea ce înseamnă „soţia diavolului “[Osen, 45].
Academia Franceză de știinte, în revista sa Instituzioni, a declarat urmatoarele: “Îl privim ca pe cel mai complet și bine făcut tratat”. Papa Benecdict al XIV-lea a fost deasemenea impresionat și a numit-o pe Maria Gaetana Agnesi profesor de matematică la Universitatea din Bologna în anul 1750. După moartea tatalui sau în 1752, Maria Gaetana Agnesi s-a devotat aproape în totalitate muncii caritabile și studiilor religioase. A fondat mai multe azile filantropice și a murit într-o casă de săraci, pe care odinioară o condusese. Studiul matematicii i-a schimbat caracterul, i-a luat gustul de viată, motiv pentru care a intrat în ordinul calugărițelor, numit: “Ordre des Soeurs Bleues”.
Maria Gaetana Agnesi a murit în luna mai 1799, chiar înainte de a-și aniversa ce-a de-a 81 zi de naştere, probabil din cauza hidrotoraxului. Aportul ei la dezvoltarea matematicii a fost considerabil, și asta nu doar din cauza faptului că Leibniz murise în 1716 şi Newton în 1727, neavând practic contemporani de renume cu care să colaboreze, dar și pentru limbajul savant în care și-a scris operele. „Nu cunosc nici o lucrare de acest gen, care este mai clară, mai metodică sau mai cuprinzătoare decât „Instituzioni analitiche” a dumneavoastră. Nu există o asemenea operă în nici o oricare altă limbă care să poate ghida mai sigur, să-i conducă mai repede pe cei care doresc să avanseze în ştiinţa matematicii. Admir mai ales arta care vă aduce concluziile în conformitate cu metodele împrăştiate printre lucrările de geometrie şi obținute prin metode atât de variate”, extras dintr-o scrisoare a Papei Benecdict al XIV-lea către Maria Agnesi.