Şeful SRi, George Maior, a argumentat, într-un interviu acordat EVZ, în favoartea legii care să înregistreze datele persoanelor care achiziţionează cartele telefonice pre-plătite.
George Maior, directorul SRI, susţine legislaţia care reglementează utilizarea cartelelor telefonice pre-plătite spunând că astfel de cartele au fost folosite în cazul atacurilor teroriste de la Madrid şi Burgas.
„Din punctul de vedere al modului de comunicare folosit de diferite entități teroriste, este demonstrat de o vastă cazuistică, din păcate, faptul că persoanele implicate în activități cu caracter terorist au folosit și folosesc cu precădere, în majoritatea situațiilor, mijloace de comunicații care permit anonimizarea utilizatorilor. În această categorie sunt incluse și cartelele preplătite. Acestea sunt deseori utilizate și în derularea unor activități specifice criminalității organizate, în special cele cu caracter transfrontalier, cum ar fi contrabanda, traficul de droguri, traficul de persoane sau a unor alte activități ce pot constitui amenințări la adresa securității naționale. În context legislativ deficitar, situațiile rezultate din folosirea cartelelor telefonice preplătite la comiterea de acte anti- sociale sau fapte cu caracter penal ori contrare securității naționale au determinat apariția unor dificultăți în realizarea atribuțiilor specifice ale autorităților competente, au impus alocarea de resurse umane, material-financiare și de timp considerabile, pentru a identifica utilizatorii de reacredință. Aceste eforturi afectează eficiența autorităților atât în a preveni, cât și în a contracara astfel de activități. Instituțiile statutului, întocmai precum mediul privat, trebuie să se poată adapta rapid la impactul și consecințele determinate de folosirea pe scară largă a noilor tehnologii de către indivizi, grupuri sau chiar entități statale, care vizează exploatarea vul nerabilităților. Statele care nu reușesc să se adapteze la noile tehnologii devin tot mai vulnerabile pe măsură ce crește distanța dintre evoluțiile tehnologice și capacitatea lor de adaptare la aceste evoluții. Mă simt nevoit să arăt cu degetul spre cei care, în mod ipocrit, sacrifică libertatea fizică a cetățenilor utilizând argumente doar aparent morale. Este o formă supremă de fariseim”, a spus Maior.
„Bulgaria a introdus reglementări cu privire la regimul cartelelor pre-pay încă de la sfârșitul anului 2009. Cu toate acestea, în anul 2012, teroriștii Hezbollah au comis atentatul de la Burgas prin utilizarea unor cartele preplătite achiziționate din altă țară. Spania a introdus legea cartelelor preplătite după ce, în urma atentatelor de la Madrid, și-au pierdut viața 192 de oameni și alți 1800 au fost răniți. La Madrid, bombele au fost declanșate de teroriștii din Algeria, prin intermediul telefoanelor mobile care utilizau astfel de cartele. Din păcate există mai multe astfel de exemple. În atentatul de la Madrid au fost uciși doi cetățeni români, iar preocuparea noastră este aceea de a evita ca astfel de tragedii să se întâmple și în România. Mai multe state europene au luat măsuri legislative cu privire la utilizarea cartelelor preplătite în urma unor incidente. Noi nu dorim să ajungem într-o astfel de situație și nu vom ezita să îi responsabilizăm pe cei chemați să adopte astfel de măsuri”, a masi spus directorul SRI.
Legea cartelelor pre-pay a fost atacată la Curtea Constituţională (CC) de Avocatul Poporului, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabillire a duratei stocării datelor cu caracter personal, notează Mediafax.ro.
„În conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 13 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituţionalitate având ca obiect Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice”, anunţă un comunicat al Avocatului Poporului.
În opinia Avocatului Poporului, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. (2) și art. 147 alin. (4) din Constituţia României.
„În susținerea obiecției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului arată că soluția legislativă referitoare la obligația de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de 6 luni de la data reținerii acestora este afectată de un viciu de constituționalitate din perspectiva considerentelor reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 1258/2009. Totodată, se apreciază că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice aduce atingere principiului garantării și ocrotirii vieții intime familiale și private de către autoritățile publice și principiului proporționalității prevăzut expres de art. 53 alin. (2) din Constituţie.
De asemenea, Avocatul Poporului subliniază că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice nu reglementează criteriile obiective pe baza cărora trebuie stabilită durata stocării datelor cu caracter personal, astfel încât să fie garantată limitarea sa la strictul necesar. În acest sens, se consideră că legea criticată nu prevede garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a datelor cu caracter personal.
În calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională în România, Curtea Constituţională urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice”, mai precizează comunicatul.
Camera Deputaţilor a adoptat în 2 iulie, cu 195 de voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” şi 75 de abţineri, iniţiativa legislativă care obligă deţinătorii de cartele telefonice preplătite (prepay) să-şi prezinte datele personale de identificare.
Dacă va fi promulgată, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Cu toate acestea, legea prevede o perioadă de un an, respectiv până la 1 ianuarie 2016, pentru ca posesorii de cartele preplătite să aibă posibilitatea de a furniza operatorilor de telefonie datele personale de identificare.
În caz contrar, legea prevede anularea numărului de telefon.
Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis, marţi, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea ”Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate.
Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea „a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.
Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.