„Aş fi putut cumpăra tot Clujul cu cât aur am găsit în mină”

00096399_large

Un clujean, condamnat pentru omor în anii ’50, a muncit în mina Musariu, de la Brad, în galerii vechi de 2.000 de ani. El povesteşte că, într-o mină asemănătoare celor din Roşia Montană, găsea bucăţi de aur de peste 20 de kilograme o dată la 3 zile.

Născut în colonia Sopor, din părinţi chiaburi, F.I. a fost condamnat la mijlocul anilor ’50 pentru omor. În 23 august 1956 a ajuns la poalele Munţilor Metaliferi, la Brad, în mina Musariu unde în 3 ani şi 7 luni a găsit atâta aur încât spune că ar fi putut cumpăra tot Clujul. A făcut la Brad şcoala şi, deşi e miner cu acte în regulă, recunoaşte că în galerii, aurul găsit se plătea cu zile de muncă în plus. Exploatarea, în acele vremuri, se făcea cu dinamită.

„În 1957, primăvară a venit delegaţie la puşcărie şi au întrebat cine vrea să meargă la lucru la mină. Apoi sigur, am avut pedeapsa mare şi m-am înscris. Nu au putut să mă ducă imediat până ce nu am primit condamnarea şi vizita medicală şi am mers în mină, să muncesc, alături de civili, în Musariu. Mi se reducea pedeapsa. La o zi de mină câştigam două zile de libertate”, povesteşte Joska bacsi, pentru Ziua de Cluj.

Acolo, la poalele Munţilor Metaliferi, în galerii vecine „Treptelor romane” şi „12 Apostoli”, vechi de peste 2.000 de ani şi asemănătoare minelor din Roşia Montană, bătrânul de 75 de ani a învăţat că libertatea e mai de preţ decât aurul. Vorbeşte cumpătat, dar discuţia se „aprinde” uşor şi aurul devine „îngrozitor”.

„Ştiţi cum e acolo? E un filon vertical, drept şi cu dinamită, astralit şi ce mai aveam nevoie şi am făcut treaba. Tot am lucrat şi tot de pământ am dat, dar, la un moment dat s-a întâmplat să găsesc ceva îngrozitor. Am terminat curăţenia după explodare şi am pregătit celălalt zid, ca să meargă burghiul drept, am scos o scândură. Când am scos bolovanul am văzut că era piatră, dar după aia a fost un aur extraordinar. Noi nu aveam voie să punem mâna pe el, am anunăţat şefii de echipă. După aceea am stat fără să muncim două zile. Era aşa mare bucata de piatră că nu se putea ascunde”, continuă discuţia bătrânul din Sopor. A aflat după o săptămână că „îngrozitoarea descoperire” a fost o bucată de aur de 27 de kilograme.

„Era filon ca rădăcina de porumb, adânc înfiptă în pământ. El a fost deasupra. După aceea nu am mai putut să mergem acolo noi. Noi am găsit aur. S-a întâmplat şi altă dată să găsim şi alt tip de aur. Asta a fost ca o viţă de strugure, dar sunt şi alte forme în straturi de lut, de plăci de diferite culori. Era şi cenuşie, praf şi aşa era”, povesteşte Joska bacsi.

„Am mai găsit aşa bucăţi mari, că io spun adevărul: astăzi am găsit aurul şi două zile nu am mai putut lucra, la două-trei zile iar am găsit, iar atunci zic „Măi, omule, nu am găsit aşa mult”, că dacă anunţăm iară, iară nu lucrăm două-trei zile şi nu avem 16% şi atunci nu câştigam libertate. L-am băgat la umplutură”, recunoaşte bătrânul, în vârstă de 75 de ani.

„Puteam să cumpăr tot oraşul cu aurul ascuns acolo”, rememorează minerul. Pentru a ajunge la locul de exploatare, parcurgea şi câte 45 de kilometri cu trenuleţul în galerii. Era să moară de două ori şi a fost condamnat la carceră tot de atâtea ori. Susţine că, din noroc, a scăpat. După executarea pedepsei, s-a întors la Cluj şi s-a angajat ca strungar şi lăcătuş-mecanic la CUG, de unde s-a şi pensionat.

 

 

Citeste si...  Incredibil. Pe termen lung, peste 100 de milioane de oameni vor avea de suferit din cauza poluării a estimat AEM