Gabriela Firea a participat în calitate de priomar general al Capitalei la conferinta „Orașul meu în Europa noastră”. Alături de Gabriela Firea, la conferință au mai participat comisarul european, Corina Cretu si vicepremierul Vasile Dancu.
”Municipiul București a evoluat semnificativ în ultimele două decenii, având în prezent capacitatea de a intra în competiție, de la egal, la egal, cu celelalte mari capitale europene. În prezent, Bucureștiul a depășit media Uniunii Europene în ceea ce privește produsul intern pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare. Din acest punct de vedere Bucureștiul a depășit mai multe mari capitale europene, cum ar fi Roma, Madrid, Berlin, Atena sau Lisabona. Din perspectiva mai multor indicatori socio-economici, bucureștenii au un nivel de trai mai ridicat decât în multe zone statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
Există însă fără îndoială un decalaj încă ridicat în ceea ce privește condițiile de locuire, din Capitala României, iar aici vorbim de condițiile de trafic, parcările, spațiile verzi și alte aspecte care țin de calitatea vieții într-o mare metropolă.
Dezvoltarea economică a Capitalei a mers mult mai repede decât dezvoltarea urbană, iar din acest motiv, chiar dacă la indicatorii de nivel de trai stăm relativ bine, avem încă un standard de locuire mai scăzut decât în unele capitale europene pe care l-am menționat ca fiind în urma Bucureștiului, în privința PIB pe locuitor” a spus Gabriela Firea.
Gabriela Firea încearcă să rezolve și câteva probleme cu care încă se confruntă Capitala, cum ar fi alimentarea cu apă, canalizarea și termoficarea.
”Există de asemenea probleme mari în acea parte mai puțin vizibilă din perspectiva cetățeanului, dar care asigură condițiile de bază de locuire, cum ar alimentarea cu apă, canalizarea și termoficarea. Bucureștiul are circa 3.800 de km de conducte de transport și distribuție a apei și energiei termice. Este o lungime semnificativ mai mare decât distanța București-Londra sau București – Paris. Dacă am înșira în linie dreaptă conductele de termoficare din rețeaua Capitalei, ne-am putea conecta direct la puțurile de petrol din Kuweit. Deci este o rețea enormă, iar problema e că 70% din conductele care alcătuiesc sistemul de termoficare bucureștean au o vechime mai mare de 20 de ani. Aceasta este motivul pentru care, pe segmentele de transport și distribuție pierdem circa 28%, adică mai mult de un sfert din căldura care introdusă în sistem.
Prin urmare, atunci când vorbim de dezvoltare competitivă a Bucureștiului, trebuie nepărat să avem în vedere modernizarea acestei rețele de termoficare. Iar aici trebuie să ținem cont și de celelalte efecte care afectează eficiența economică a RADET, cum ar fi tendința continuă a debranșărilor de la sistemul centralizat de termoficare și schimbările climatice care redus numărul de zile pe an pentru care e necesară încălzirea din rețeaua de termoficare. Toate acestea au dus la înjumătățirea consumului de energie din Capitală, la 5,1 Gcal în prezent, față de 10 Gcal în urmă cu două decenii (1996-1997). Toate aceste aspecte se reflectă în eficiența economică a RADET care recent a intrat în insolvență pentru a proteja consumatorii bucureșteni. Am profitat de prezența doamnei Comisar European pentru a risipi toate zvonurile mai mult sau mai puțin rău intenționate, conform cărora insolvența RADET ar însemna pierderea fondurilor europene care pot fi atrase de municipalitate. Am purtat această discuție la Bruxelles, iar doamna Comisar European poate confirma că, procedura insolvenței nu va afecta în niciun fel capacitatea de absorbție a fondurilor eurpene pentru rețeaua de termoficare din București.
Avem o alocare netă de 176 de milioane de euro, prin Axa Prioritară 7, Obiectivul Specific 7.2 „Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizarea energiei termice în Municipiul București”. Cu acești bani putem reabilita circa 500 de km din rețeaua de transport și distribuție a sistemului de termoficare, adică o lungime puțin mai mare decât distanța București – Cluj-Napoca, de unde este domnul viceprim-ministru Vasile Dâncu.
Stația de epurare de la Glina
Un alt obiectiv strategic din partea „nevăzută” a utilităților de strictă necesitate pentru bucureșteni este Stația de Epurare a Apei de la Glina. Îmi amintesc că realizarea acestei stații de epurare era unul din obiectivele prevăzute în documentația de aderare a României la Uniunea Europeană și ar fi trebuit finalizat până la sfârșitul anului trecut. Am realizat doar prima etapă, a unui proiect care însumează aproape 336 de milioane de euro. Urmează acum partea mai consistentă ca investiție și ca volum de lucrări. Prioritatea noastră în această chestiune este de a construi unitatea de incinerare a nămolului rezultat în urma epurării apelor. În prezent, depozităm circa 40 de tone pe zi de nămol în groapa de gunoi de la Glina, ceea ce crește semnificativ costurile de operare ale stației de epurare.
Am discutat de tratarea deșeurilor din apa, ajungem inevitabil la managementul deșeurilor menajere. Aici avem un obiectiv foarte urgent care decurge din Directivele Uniunii Europene și care spune că pentru acest an trebuie să reducem cu 35% cantitățile de deșeuri biodegradabile. Este evident că dacă vrem să reducem ceea ce depozităm, diferența trebuie să fie ori reciclată, prin colectarea selectivă, ori incinerată. Și aici ajungem la proiectul realizării unui incinerator de deșeuri menajere, care să fie totodată și producător de energie. Este un obiectiv care poate fi cofinanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa prioritră 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific 3.1. privind reducerea numărului de depozite neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclarea. Ne dorim să atragem în aceste proiect 180 de milioane euro, fonduri europene, pentru partea de cofinanțare.
Canalizare și alimentare cu apă
Tot în partea „nevăzută” a utilităților, pe care bucureșteanul nu o simte, decât în momentul în care avem ploi abundente și apar inundațiile, e legată de modernizarea rețelei de canalizare, astfel încât aceasta să poată prelua apele pluviale din anumite zone în care actualul sistem nu mai face față. În acest sens trebuie să atragem fonduri europene pentru modernizarea canalizării pe șos. Olteniței și în zona Berceni din sectorul 4, unde avem două obiective de investiții. De asemenea, trebuie să ținem cont de dezvoltarea imobiliară a orașului care introduce o nouă comandă socială pentru extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, cum e cazul zonei de sud-vest (str. Ghidigeni, în vecinătatea Prelungirii Ghencea) sau cartierul Henry Coandă. În toate aceste proiecte avem în vedere atragerea de fonduri europene prin „Programul Operațional Infrastructură Mare” 2014-2020.
Un obiectiv este reabilitarea și modernizarea integrată a Pieței Unirii, care include atât reabilitarea canalului Dâmbovița în această zonă, cât și re-amenajarea peisagistică a pieței.
Am prezentat mai multe proiecte majore care au un impact semnificativ asupra vieții bucureștenilor. Chiar dacă multe dintre obiective nu sunt atât de vizibile, ele sunt vitale pentru asigurarea condițiilor de bază de locuire într-un oraș care are pretenția, dar și potențialul de a fi o capitală europeană în adevăratul sens al cuvântului.
Bucureștenii vor rezultate concrete din partea primarului general și de aceea am început cu obiectivele care țin în mod nemijlocit de viața cotidiană a fiecărui bucureșten.
Există însă și proiecte mai ample care necesită un volum mai mare de invetiții și o perioadă mai lungă de implementare. Dacă suntem focalizați pe rezultatele imediate, nu înseamnă că trebuie să ignorăm aceste proiecte foarte mari. S-a vorbit mult de proiectul București-Dunăre, care ar urma să transforme Capitala României în port fluvial. Nu știu cât de mult se cunoaște faptul că acest canal a fost realizat în proporție de 70% înainte de Revoluție. Acest proiect nu ar avea doar beneficiul unui canal navigabil care ar lega practic Bucureștiul de Marea Neagră. Pe acest curs de apă cu o lungime de peste 70 de Km, s-ar putea instala și câteva hidrocentrale care ar produce energie. Diferența de nivel între București și Dunăre este de 53 m, ceea ce ar permite utilizarea căderii de apă pentru producerea de energie. Pentru acest proiect ar fi necesară o finanțare din partea Uniunii Europene de circa 1,5-1,7 miliarde euro.
Nu am vrut să mă limitez doar la proiectele de infrastructură. Am discutat la Bruxelles cu doamna Comisar Corina Crețu și de construcția unui Spital Regional în Capitală. Este bine cunoscut faptul că în prezent în spitalele bucureștene nu se tratează doar bucureștenii ci și românii de peste tot din țară. Din acest motiv rețeaua de spitale din Capitală nu poate face față în totalitate la absorbirea acestei cereri. De aceea consider că este absolut necesar să avem acest Spital Regional care să deservească întreaga regiune.
Un obiectiv strategic al noului exercițiu financiar al Uniunii Europene este dezvoltare inteligentă cu un accent deosebit pe componenta cercetare-dezvoltare. Cred că și România, implicit și Bucureștiu are un atu important în acest sens, prin Institutul de la Măgurele unde avem cel mai mare lase din lume. Cred așadar că ne putem propune să invstim aici fonduri europene pentru a dezvolta o bază de cerctare foarte bună de care dispunem în prezent.
Am convingerea că împreună cu doamna Comisar European Corina Crețu și cu sprijinul domnului viceprim-ministru Vasile Dâncul vom reuși să punem în mișcare toate aceste proiecte.” a spus Gabriela Firea.
