Depresia este numită boala secolului, iar una dintre cauze este frica. Pe de altă parte, în afară de depresie, fricile românilor se materializează în simptome specifice acesteia: tensiunea crescută, atacul de panică, anxietatea. Acestea au la bază teama de instabilitate economică, atentate, boli, sărăcie, neprevăzut. Frica de ziua de mâine guvernează viețile românilor și mai mult decât atât, îi îmbolnăvește.

Studiile si sondajele indica faptul ca romanii se tem sa nu isi piarda serviciul, sa nu ramana fara bani, le este frica de cutremure, atentate si hoti, dar si de a vorbi in public sau a-si spune parerea.

Iar in Romania fricile economice sunt mai mari decat in tarile dezvoltate.

Prof. dr. Ioan Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă: „Ce se întâmplă în organismul nostru este o reacţie foarte veche, o reacţie pe care o întâlnim şi în lumea animală exact la fel, animalul în clipa în care percepe ceva ,are 2 posibilităţi: să fugă sau să atace.”

Această reacţie are o explicaţie ştiinţifică. Atunci când apare o ameninţare, centrul fricii din creier, numit Amygdala, trimite stimuli către glandele suprarenale, care descarcă în corp cantităţi uriaşe de adrenalină.

Adrian Socol, psiholog: „Inima va începe să bată, să pompeze mult sânge către muşchi, vom începe să respirăm mai repede, astfel încât să avem un aport mai mare de oxigen care să fie transformat ulterior în energie.”

Frica de viaţă modernă

Reacţiile de tip „fugă” sau „luptă” sunt sănătoase, în situaţii critice. Problema apare însă în cazul fricilor moderne.

Prof. dr. Ioan Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă : „Când îţi vezi şeful, poate că ai uneori o reacţie de ai vrea să fugi, dar nu ai cum să fugi, trebuie să fii drăguţ şi zâmbitor, dar asta nu înseamnă că nu îţi creşte pulsul, că nu îţi creşte tensiunea, că nu pot să apară aritmii, prin aceleaşi mecanisme de frică, de anxietate.”

Citeste si...  Când se moşteneşte diabetul

Acelaşi lucru se întâmplă ori de câte ori simţim frică, fie că este reală sau doar în imaginaţia noastră.

Adrian Socol, psiholog: „Unele dintre fricile identificate la români este frică de a nu ne face de râs, de a nu fi priviţi într-un mod ciudat faţă de ceilalţi şi astfel, majoritatea oamenilor fac eforturi pentru a menţine nişte aparenţe, să nu mă fac de râs!”

Medicii atrag atenţia şi asupra fricii de halatul alb.

Prof. dr. Ioan Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă : „La consultaţii dacă vezi 10 bolnavi, cel puţin 2-3 au ceva de genul asta. Destul de mulţi. ”

Izabela Pănescu, realizator „Tinereţe fără bătrâneţe”: „Există şi bolnavi care vin târziu la medic pt că le e teamă de ce o să afle?”

Prof. dr. Ioan Bruckner, medic primar cardiologie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă : „Există şi asta e o problemă reală, mai ales la unele boli grave pentru că dacă o boală ajunge să fie dezvoltată, tratamentul e mai greu şi şansele de succes mai mici

Gabriel Tudor Bălănescu, doctor în antropologie: ”Sunt aşa multe frici că e uşor să mai pui şi o frică a războiului care e mult mai tangibilă. Bunicii noştri au trăit-o, revoluţia s-a întâmplat acum 20 de ani, oamenii mureau pe străzi, deci e uşor de construit pe ea.”

Cu timpul, fricile netratate duc la boli de inima, ulcer, atacuri de panică sau depresie.