Fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună, care, în 2016, l-a propus pe Augustin Lazăr pentru şefia Parchetului General, a explicat, la „Adevărul”, cum a decurs procedura de selecţie: ce s-a întâmplat cu celebra ordonanţă de clasare a dosarului care-l viza pe Klaus Iohannis, ce acte au ajuns la CSM şi ce acte au ajuns, mai departe, la Cotroceni.
Cum se desfăşoară toată metodologia de numire a unui procuror general? Ca să înţeleagă toată lumea de unde vine confuzia.
Raluca Prună: Procedura se desfăşoară potrivit legii 303/2004. La propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, preşdintele numeşte. Ulterior adoptării legii, CSM a adoptat un regulament care descrie procedura. CSM a decis prin Regulamentul din 2006, 2009 şi 2011 ce anume trebuie să conţină dosarul unui candidat pentru şefia Parchetului. Se vorbeşte despre un plan de management şi despre un număr de lucrări relevante pentru cariera lui. Poate fi un rechizitoriu urmat de trimitere în judecată şi de condamnare. Nu poţi să vii în CSM cu un dosar care este încă în curs de desfăşurare. La doarul domnului Lazăr, am trimis la CSM planul de managemnt şi lucrările relevante alese de domnul Lazăr. Nu exista în acele lucrări nicio ordonanţă de clasare. Eu m-am uitat pe acele lucrări şi în procedura de selectare pentru numirea candidaţilor am avut interviuri. Nu exista vreo ordonanţă de clasare. Îmi aduc aminte că domnia sa a investigat dosarul Patrimoniului, cu brăţările dacice. Despre acest dosar mi-a vorbit domnia sa, unde a fost o cooperare internaţională. Domnul Tudorel Toader a spus că în dosarul lui Augustin Lazăr, existent la Ministerul Justiţiei, acel calificativ de „foarte bine” lipsea. Trebuia să existe acel calificativ în dosar? Dumneavoastră trebuia să verificaţi şi această condiţie. Raluca Prună: Răspunsul este nu. Eu am verificat prin CSM. Acest calificativ, evaluarea profesională a fiecărui magistrat, se face de către CSM. Toţi candidaţii au pretins că îndeplinesc condiţiile legale: 10 ani vechime, fără sancţiuni disciplinare şi „foarte bine” la evaluare. Am verificat la CSM, care a certificat că la ultima evaluare Lazăr avea „foarte bine”. N-am avut o dovadă scrisă şi nici nu am cerut-o. Mapa profesională e la CSM. Eu nu am considerat să cer un document din mapa profesională a candidatului. Dacă vă veţi uita în aviz, se explică că are vechime… Eu nici despre domnul Lazăr nu puteam să verific că are 34 de ani vechime. Ştiam din CV şi din spaţiul public, dar o certificare formală a dat-o CSM prin aviz. Dumneavoastră la Minister aţi văzut alte dosare înaintate de predecesori ai dumneavoastră la alte candidaturi? Nu, nu am văzut. Înainte ca eu să vin la Minister a fost procedura pentru procurorul şef al DIICOT şi am întrebat în minister care a fost procedura. Şi a fost exact cea pe care am urmat-o şi eu. Am mers în foarte mare măsură pe procedura care s-a utilizat în propunerea procurorului şef al DIICOT, dar n-am văzut dosarul. Domnul Toader, în comunicatul dat ieri, spune că nu s-au identificat în dosarul de la MJ cele 12 lucrări, pentru ca mai târziu să spună că s-a identificat totuşi o clasare. Acelor lucrări li s-au făcut copii şi au plecat la CSM? Sau nu a mai rămas nimic la Minister? În Ministerul Justiţiei există un departament de resurse umane. Acolo se trimiteau dosarele de candidat, apoi ajungeau la mine pe masă. Nu ştiu ce a rămas în minister. Dar ar trebui să existe copii. Dumneavoastră aţi spus că în dosar nu exista acea ordonanţă de clasare. Nu vreau să arunc niciun fel de suspiciune, dar nu pot să certific ce s-a întâmplat în departamentul de resurse umane de la minister. Eu nu am trimis nicio ordonanţă de clasare la CSM. Insistăm un pic pe acest traseu pentru că domnul Toader susţine că acea ordonanţă de clasare există. Domnul Lazăr ştia despre ea. Din moment ce şi domnul Lazăr zice că exista, de la dumneavoastră către CSM, prin câte mâini a trecut dosarul? De la Ministerul Justiţiei se trimitea prin poşta militară la CSM. Dosarul candidatului Augustin Lazăr nu a cuprins nicio ordonanţă de clasare, iar eu l-am trimis la CSM fără nicio ordonanţă de clasare. Nu ştiu să vă spun de unde iau aceste lucrări. Nu erau cerinţe pe care le verificam la etapa dialogului cu candidatul. Dumneavoastră îl trimiteţi la Cotroceni, nu CSM-ul. Presupunând că domnul Lazăr făcea acea ticăloşie pe care o insinua Tudorel Toader ca să o vadă preşedintele, la preşedinte nu ajung. Domnul Toader ar trebui să ştie bănuiesc acest lucru. Am trimis dosarul la CSM, a avut loc interviul public la CSM, apoi la Ministerul Justiţiei se trimite avizul, iar eu l-am trimis la Preşedinţie. Doar avizul se întoarce de la CSM la Minister, fără dosar. Lucrările nu se mai întorc la Minister şi nu ajung la preşedinte. Avizul de la CSM certifică ceea ce reiese din mapa profesională. Deci dumneavoastră nu ştiţi când a avut loc acea ultimă evaluare. Putea să fie şi 2013. Nu, şi nici n-am întrebat asta. Legea spune la ultima evaluare profesională, indiferent când a avut loc. Legea nu distinge. CSM a certificat că la ultima evaluare a avut calificativul foarte bine. Nu înţeleg de ce Tudorel Toader spune că nu a găsit la minister calificativul. Nici nu avea de ce să găsească. Această evaluare e la CSM. Legea spune că aceste evaluări periodice ale procurorilor se fac o dată la trei ani. Ştiţi să se respecte acest termen? La domnul Lazăr pare să se fi sărit. În momentul în care domnul Lazăr şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror general, candidase pentru şefia Parchetului Alba. Concursul pentru Parchetul Alba a fost organizat în decembrie 2015. Îmi imaginez că exista evaluarea domnului Lazăr la CSM din moment ce a fost acceptat pentru şefia Parchetului Alba. 99% dintre procurorii din România au calificativul foarte bine. Domnul Toader face acuzaţii foarte grave, insinuează că nu exista un asemenea calificativ. Nu suntem acolo. În ce calitate a primit domnul Toader ordonanţa de clasare? Păi a găsit-o la minister, în dosar, aşa a spus. Aşa a spus, urmează să facă şi proba că aşa a fost. La preşedinte ce ajunge efectiv? Numai avizul CSM sau? La preşedinte ajunge o scrisoare din partea Ministrului Justiţiei, care explică propunerea. Avizul CSM era anexat la această scrisoare, plus CV-ul. Fără plan de management. Cele trei acte – scrisoarea, avizul şi CV-ul – au plecat de la mine din cabinet. Cum credeţi că se va termina povestea asta? E greu de spus. Vreau să văd cum se va termina şi procedura aceasta a revocării. La doamna Kovesi era un raport. Pe ce anume se întemeiază cererea de revocare la domnul Lazăr dacă managementul a fost eficient? Trebuie fie să nu mai fi îndeplinit condiţiile de la momentul numirii, nu este cazul, fie să aibă sancţiuni disciplinare, nu este cazul, fie să fie un management prost. Iar nu este cazul. Dumneavoastră cât aţi fost ministru aţi avut vreodată un imbold de a efectua un control asupra vreunui procuror-şef? Şi care era procedura dacă îl făceaţi? Nu, nu am avut nici imboldul, nici timpul necesar. Am avut un mandat scurt. La DNA au fost controale frecvente, la Parchetul General nu prea au fost. Faptul că domnul ministru şi-a asumat rolul de anchetator e o problemă de procedură? Eu cred că e o problemă de lege. Chestiunea de control asupra activităţii procurorilor ţine de lege, dacă se dovedeşte că domnul Toader a făcut chiar el evaluarea, nu se întemeiază pe un raport al unui procuror, cred că avem o problemă de lege. Cum putem afla dacă domnul Toader a respectat legea? Cred că trebuie să-l întrebăm pe ministru. Dumneavoastră aţi spus că e o diferenţă între cele două revocări ale doamnei Kovesi şi ale domnului Lazăr. Eu remarc o diferenţă în sensul că dacă la controlul de fond şi de management nu au fost discuţii cu privire la management, la DNA au fost discuţii la CSM. Cât priveşte decizia CCR, nu aş vrea să am o opinie. Nu e favorabilă. Nu înţeleg cum putem vorbi de o decizie luată majoritar, majoritatea însemnând patru plus opiniile concurente. Patru plus concurent nu-mi dă cinci. Asistăm la situaţia în care preşedintele a ajuns un conţopist care constată că procedura de revocare a fost legală. La fel, CSM a fost înlăturat. Domnului Toader nu-i pasă de avizul CSM. Am ajuns în situaţia în care avem un ministru omnipotent, un CSM ignorat şi un preşedinte fără putere, Trebuie valorificată şi acea prevedere din Constituţie care spune că procurorii activează sub autoritatea ministrului. Aşa a justificat CCR. Noi am propus revenirea la formula din 2004, la simetria cu numirea Înaltei Curţi. CSM propune numirea procurorului şi preşedintele numeşte. Ştiţi de scandalul din ultima perioadă apropo de celebrele protocoale semnate între parchete şi instanţe, SRI. În mandatul dumneavoastră aveaţi cunoştinţă de aceste protocoale? Le-aţi văzut? Vi se păreau în regulă? Da, am ştiut că există aceste protocoale. Nu sunt ceva extraordinar în sensul că este normal, se foloseşte şi în UE. Aveam cunoştinţă de existenţa protocoalelor pentru că ele au fost încheiate pe baza hotărârii CSAT din 2005, care, din ce ştiu eu, nu e clasificată. Sunt unele hotărâri CSAT care nu sunt clasificate. Atât timp cât acele protocoale nu adaugă la lege, nu văd vreo problemă. Nu cred că ele adaugă la lege, sunt nişte formulări de limbaj nefericite. Dacă un serviciu de informaţii dă nişte informaţii parchetului, e firesc ca Parchetul să răspundă: da am valorificat. Nu să dai raportul, dar să spui: am valorificat sau nu informaţia, ca Serviciile să ştie dacă insistă pe acea pistă. Eu invit pe cei cu dosare penale care consideră că li s-au încălcat drepturile să meargă în instanţă. Nimeni nu a făcut asta până acum, ceea ce mă face să cred că se tem. Probabil o instanţă va spune că sunt în regulă. Singura entitate care poate să spună că un protocol adaugă la lege este instanţă, nu al doilea om în stat, nici măcar Parlamentul. Nici Parlamentul? Tocmai vor să adauge o lege prin care să spună că sunt motiv de revizuire. Asta înseamnă să repui în cauză toate dosarele pe durata de viaţă a protocolului. Adică din 2005. Sunt 13 ani în care toate dosarele penale pot fi revizuite. Aruncă o sarcină în plus pe sistemul judiciar. Avem milioane de doare, dacă la aceste milioane mai adăugăm încă o sarcină în plus pentru un motiv de revizuire de neîntâlnit, mai bine dăm un decret, ca să-l citez pe domnul Dragnea, să declarăm nule toate dosarele din România. E un experiment judiciar fără precedent.