Instanţa supremă a decis, vineri, achitarea fostului judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă, în dosarul în care acesta este acuzat de trafic de influenţă, fals în acte şi coordonarea unui grup infracţional. Decizia magistraţilor nu este definitivă.
„Soluţia era, după părerea mea, cea firească, iar judecătorii dovedesc tot mai mult că judecă după probele de la dosar, după faptele comise de oameni şi nu după ţinte stabilite pe traseul SRI- DNA. După o activitatea de 35 de ani am fost nevoit să întrerup orice activitate pentru că mi-au spus să nu iau legătura cu nimeni”, a declarat Toni Greblă, la Antena 3.
Întrebat dacă a fost ţintă din cauza legilor Big Brother pe care urma să se pronunţe CCR, Greblă a afirmat: „Coldea şi alţii de la SRI împreună cu DNA au simţit că legile Big Brother le erau foarte utile pentru a face execuţii sumare şi au fost supăraţi pe acest lucru. Efortul de investiţie în aparatură şi programe adecvate era de peste 200 mil de dolari, atfel încât să dea un exemplu CCR şi exemplul l-au dat prin mine”.
Fostul magistrat CCR a mai spus că cel mai mult l-a deranjat faptul că a fost plimbat în cătuşe şi că întreg dosarul i-a afectat familia. În 2015, Toni Greblă a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii DNA.
La ultimul termen, procurorii DNA au cerut închisoare cu executare pentru fostul senator şi judecător CCR, Toni Greblă, acuzat de infracţiuni de trafic de influenţă, fals în declaraţii şi constituire de grup infacţional organizat.
Avocata fostului senator a solicitat eliminarea de la dosar a tuturor probelor fizice, adică a interceptărilor, invocând o decizie a CCR cu nr. 22/2018, potrivit căreia tot ceeea ce se dovedeşte a fi ilegal în rechizitoriu să fie scos din procese. Judecătoarea a respins atunci cererea avocatei lui Toni Greblă, anunţând că îşi menţine punctul de vedere din încheiere şi că o să se pronunţe asupra legalităţii probelor la pronunţarea pe fond în această cauză.
Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională la data faptelor, a fost acuzat acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia (două infracţiuni), precum şi constituirea unui grup infracţional organizat, în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18 decembrie 2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2 noiembrie 2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.
„Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.
Toni Greblă a fost suspectat suspectat că, în perioada 2010-2015, „a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului)”. Procurorii au precizat că Toni Greblă a desfăşurat neîntrerupt activităţi comerciale, direct şi prin interpuşi, în legătură cu ferma agricolă pe care o deţine în judeţul Gorj şi cu o societate comercială care are ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.
DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, cetăţeanul moldvean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.
Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.
„În fapt, embargoul unilateral al Rusiei este un răspuns la instituirea regimului autonom de sancţiuni de către Uniunea Europeană Rusiei. În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit. În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate”, susţin anchetatorii.
Toni Greblă declara, înainte de a fi reţinut, că este convins că adevărul va ieşi la iveală, pentru că nu a „devalizat banul public”, iar unele acuzaţii sunt „interpretări fantasmagorice”.
În 2 februarie, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă. Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă judecătorului Curţii Constituţionale în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională. În 4 februarie, Toni Greblă a demisionat de la Curtea Constituţională.
Ulterior, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi au cerut avizarea de către Senat a arestării sale şi pentru faptele de favorizare a făptuitorului şi folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Procurorii DNA arătau, în referatul prin care cereau arestarea şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, că acesta l-ar fi ameninţat pe Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita şi că va avea grijă să fie „terminat”.
Anchetatorii mai spus că Toni Greblă ar fi intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar şi la un funcţionar din Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din România.
În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.
Ion Bîrcină este un personaj controversat, având mai multe dosare penale.
De altfel, în octombrie 2012, Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel.