Cei care vorbesc de „dobânda la dobândă” (capitalizarea dobânzii) nu înțeleg cum funcționează o piață financiară, cum funcționează o economie în general. Pe perioada celor nouă luni de zile, cât se amână plata ratelor, sistemul financiar-bancar trebuie să funcționeze, or pierderile suferite s-ar fi repercutat asupra celor care își vor plăti în continuare ratele la timp, a explicat, vineri seara, la un post Tv, ministrul finanțelor, Florin Cîţu .Tot ceea ce plătim noi astăzi, vom plăti prin taxe în viitor. Tot ceea ce pierd companiile astăzi va fi taxat în alte costuri”, a arătat șeful Finanțelor.

Florin Cîţu spune, legat de amânarea ratelor, că nimic nu e gratuit

Joi seara, când a prezentat ordonanța pentru amânarea ratelor, Florin Cîţu a precizat că, în ceea ce priveşte dobânda, aceasta se capitalizează la soldul creditului existent, dar se reeşalonează pe toată durata creditului. Excepţie fac împrumuturile ipotecare pentru care dobânda se plăteşte eşalonat pe o perioadă de 5 ani, iar statul garantează 100% plata dobânzii capitalizate.

Măsura a stârnit o serie de controverse, fiind criticată de PSD, care acuză că e în favoarea băncilor și care a promis că va corecta lucrurile în Parlament. Și președintele Pro România, fostul premier Victor Ponta a criticat ordonanța, afirmând că „legalizează cămătăria”.

„Pe perioada suspendării ratelor, banca nu va mai primi nicio sursă de la cei care finanțau sistemul, pentru că sursa principală de finanțare a unei bănci o reprezintă dobânzile. Dacă această sursă nu mai există, băncile au două variante: ori închid și trimit oamenii în șomaj, ori încearcă să se finanțeze de undeva, cu dobândă, deci va avea surse de finanțare cu dobândă, adică există costuri”, a explicat ministrul finanțelor.

Florin Cîţu spune, legat de amânarea ratelor, că nimic nu e gratuit

„În această amânare a ratelor nu intră comisioane, nu intră dobânda compusă, pentru că există o diferență între dobândă și dobânda compusă. În fiecare lună ar fi fost o dobândă compusă. Aceste lucruri nu intră nicăieri, iar acea dobândă este doar o sumă, pentru că rata lunară înseamnă principal, plus dobândă, plus comisioane. Doar o parte din această rată lunară pe care băncile n-o mai primesc se va recapitaliza. Și nu înseamnă dobânda la dobândă, înseamnă dobândă la un alt capital, care se va plăti pe termen lung”, a justificat ministrul.

„Puteam să punem comisionul, puteam să punem rata la principal și dobânda la principal, dar era suma mai mare. Până la urmă, trebuie să înțelegem că toată lumea trebuie să suporte acest cost. Dacă nu se punea și apăreau aceste pierderi, era corect ca acele pierderi să fie transferate după aceea asupra celor care plătesc rate, pentru că vor fi și români care vor plăti”, a punctat Florin Cîțu.

Tot ceea ce pierd companiile astăzi va fi taxat în alte costuri. Nu există nimic gratuit
„Într-o economie, nu există nimic gratuit. Tot ceea ce plătim noi astăzi, vom plăti prin taxe în viitor. Tot ceea ce pierd companiile astăzi va fi taxat în alte costuri. Nu există nimic gratuit, nu se șterge nimic gratuit. Este un efort colectiv, asta trebuie să înțelegem. Ceea ce facem noi este pentru toți cetățenii, toate firmele, toate tipurile de credite, până la 9 luni. Este un efort uriaș pe care îl facem acum și în care am implicat și Banca Națională și sistemul bancar și vor fi pierderi pentru toți”, a arătat ministrul finanțelor.

„Tot ce a început acum, din păcate nu se va termina după starea de urgență, efectele în economie va trebui să le corectăm pe o perioadă lungă de timp, de aceea trebuie să folosim foarte eficient resursele pe care le avem, pentru că s-ar putea să fie nevoie să ajutăm cetățeni și firme românești peste un an de acum încolo”, a mai spus ministrul.

Perioada în care se vor putea face cereri pentru suspendarea ratelor va fi extinsă
El a subliniat, pe de altă parte, că va exista flexibilitate în ceea ce priveşte termenul pentru depunerea cererii de amânare a ratelor şi perioada ar putea fi extinsă.

„Toate aceste măsuri sunt legate de situaţia în care ne aflăm, de starea de urgenţă. Avem un decret care ne dă nişte limite. Cei care vor să beneficieze de această facilitate de a amâna plata ratelor până la nouă luni pot face această cerere până la expirarea stării de urgenţă. Am înţeles că s-ar putea să fie un efort mare şi din partea clienţilor, şi din partea băncilor să proceseze în această perioadă şi am venit şi am spus astăzi că suntem flexibili. Chiar dacă starea de urgenţă se va termina în câteva săptămâni şi mai există oameni care vor să beneficieze de această facilitate vom extinde perioada în care se vor putea face cereri pentru suspendarea ratelor”, a promis Cîțu.

Florin Cîţu spune, legat de amânarea ratelor, că nimic nu e gratuit

„Vom vedea atunci. Hai să vedem cum funcţionează lucrurile! Vom îmbunătăţi procedura, pentru că numai aşa vom vedea unde lucrurile nu funcţionează. Este un teren, pe care intrăm acum, care este nebătătorit, nimeni nu a mai făcut aşa ceva. Suntem într-o situație în care oamenii nu pot să meargă la bancă, nu pot să fie față în față cu bancherul să le explice. Aşa cum am făcut, de exemplu, la Ordonanţa 30 pentru şomajul tehnic: am văzut în câteva zile, am fost câteva observaţii pe care le-am primit, iar aseară Ordonanţa 30 a fost modificată şi îmbunătăţită”, a argumentat Cîţu.

Citeste si...  Iohannis l-a primit, la Cotroceni, pe noul ambasador al SUA și speră să dea năvală investitorii peste noi

Statul se pregătește de un efort de garantare de peste un miliard de euro
Efortul statului în ceea ce priveşte amânarea ratelor la bănci va fi unul enorm. Dacă majoritatea românilor vor beneficia de această facilitate, va trebui garantată o sumă de peste un miliard de euro, potrivit calculelor făcute de ministrul Florin Cîţu.

„Am estimat costuri maximale, pentru că a trebuit să estimăm pentru garantare. Dacă majoritatea românilor vor beneficia de acest lucru, va trebui să garantăm aproape un miliard şi ceva de euro. Este un cost pe care va trebui să-l suportăm, dar am zis că este foarte important ca românii să ştie că nu există riscul, chiar şi după aceste nouă luni, să aibă o situaţie în care să-şi piardă casa sau să fie puşi într-o situaţie dificilă. Intervenim şi îi susţinem pe români, să fie clar că nu vor avea o problemă cu plata ratelor. Efortul este enorm, dar este un efort care merită, pentru că până la urmă este vorba de sănătatea românilor şi este nevoie de oameni care să funcţioneze în societate şi oamenii care nu au grija ratelor sunt oameni care vor funcţiona în societate şi peste câteva luni, şi anul viitor, şi mai departe”, a explicat Florin Cîţu.

Ministrul se aștepta vineri seara ca ordonanţa privind amânarea ratelor să se publice în câteva ore în Monitorul Oficial, întârzierea fiind justificată de câteva observaţii care au fost aduse de la Ministerul de Justiţie şi Consiliul Legislativ pe tehnică legislativă și care a trebuit să fie incluse în actul normativ, după ce a fost aprobat.

Cine sunt românii afectați „indirect” de criză
Cîțu speră ca normele de aplicare ale ordonanței – menite să clarifice o serie de aspecte – să fie gata luni sau cel mai târziu joi. De pildă, un termen care produce neclarități este ce înseamnă că pot beneficia de amânarea ratelor și românii care sunt afectați „indirect”.

„Când am spus afectați „indirect” am vrut să extindem aria celor care pot să beneficieze de această facilitate. Poți să ai o situație de o familie în care unul dintre soți are venituri, iar celălalt nu are venituri. Am inclus, pe de altă parte, doar pe cei care nu aveau restanțe, pentru că vrem să fie foarte clar că ne ocupăm de cei care sunt buni platnici și care nu din vina lor au avut astăzi această situație. Tot aceștia vor fi și cei care vor primi șomaj tehnic” – a explicat Cîțu.

„Am trecut prin criza din 2008 și știu că e foarte important să fie lichiditate în sistem, dar de data aceasta aveam și acest cost al șomajului, care este foarte mare și problema e cum ne finanțăm. Trebuie ca toate instituțiile să funcționeze, inclusiv sectorul financiar-bancar. Chiar ieri am returnat TVA, chiar peste media ultimilor 5 ani, 2 miliarde și ceva de lei, și vom returna în aprilie cu control ulterior. Puntem banii în piață, injectăm mult mai repede, ca aceste companii să aibă bani să plătească și ele facturile”, a mai spus ministrul de finanțe.

Cîțu: Luăm măsuri pe termen scurt. Nu folosim toată muniția
Ministrul Florin Cîțu a menţionat, pe de altă parte, că sunt luate în calcul foarte multe scenarii în criza actuală şi totul este perfectibil, iar autorităţile sunt atente „să nu folosească toată muniţia”, deoarece s-ar putea să existe efecte, s-ar putea să existe unde de șoc şi după ce se termină această perioadă, la sfârşit de an să se termine totul şi în 2021 să apară efecte ce nu pot fi bănuite acum. „Prefer să avem măsuri care să ajute pe termen scurt, cum a fost cea cu linii de credite pentru companii, șomajul tehnic și această amânare a ratelor, ca oamenii să stea liniștiți. Pe parcurs, vom îmbunătăți aceste măsuri și vom vedea unde va trebui să mai punem resurse”, a arătat Cîțu.

El a mai spus că toate firmele care reușesc să plătească taxele în această perioadă, și cele cu impozit pe profit, și cele cu impozit pe venit, vor avea o bonificație.

„Instrumentele de finanțare pentru IMM-uri – acolo pot să acceseze toate companiile care vor să aibă capital de lucru sau să investească, sunt linii de credit garantate până la 90 la sută de stat. În plus, toate companiile care nu se încadrează la plata impozitului pe profit vor avea și ele o bonificație de 10 la sută. E 5 la sută pentru companiile mari și 10 la sută pentru cele mai mici. Toți cei care vor depune declarația pe 25 aprilie – IMM-uri, microîntreprinderi care sunt impozitate la venit și companiile mari, toate, vor avea o bonificație pentru depunerea Declarației”, a spus Cîțu..

În plus, el a promis că urmează și alte măsuri în favoarea companiilor.