Companiile de bună credinţă sunt mai afectate de măsurile de combatere a fraudei de TVA decât cele frauduloase, potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat de firma de consultanţă PwC România şi publicate marţi, relatează News.ro.

Măsurile legislative fiscale suplimentare impuse de autorităţi, controalele fiscale încrucişate şi concurenţa neloială sunt percepute de către majoritatea companiilor de bună credinţă respondente drept principalele consecinţe ale fenomenului fraudei de TVA asupra activităţii lor.

”Autorităţile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda şi evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente şi a lipsei de garanţii că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor oneşti, aceste decizii au mărit costurile şi au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerinţele legale. În acelaşi timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic”, a declarat un partener şi lider al departamentului de taxe şi consultanţă juridică PwC România, Daniel Anghel.

El a subliniat că firmele au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimţit în activitatea lor este indus de măsurile legislative şi administrative ale autorităţilor luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul şi, implicit, de a sprijini contribuabilii corecţi.

Sondajul iniţiat de PwC România şi-a propus să suprindă percepţia companiilor asupra fenomenului de fraudă, întrebările fiind referitoare la: consecinţele fraudei de TVA asupra activităţii lor, impactul achiziţiilor sau livrărilor cu un partener dovedit ulterior fraudulos, măsurile întreprinse dacă apar indicii sau modul în care fac verificări preventive.

Întrebaţi „Cum percep că afectează frauda de TVA activitatea companiei?”, 55% dintre companii au considerat că măsurile legislative fiscale impuse pentru a ţinti metodele de fraudare afectează mai mult societăţile de bună credinţă decât pe cele frauduloase pentru că le cresc costurile de conformare.

Citeste si...  Uite cum ar trebui să avem grijă de electronicele portabile pe timp de iarnă

Totodată, 52% au indicat controalele fiscale încrucişate întrucât generează consum suplimentar de resurse din partea companiilor, iar 50% au apreciat că frauda conduce la concurenţă neloială care are efect asupra integrităţii şi bunei funcţionări a pieţei. Alte implicaţii menţionate au fost lipsa predictibilităţii fiscale (49%), denaturarea preţurilor de pe piaţă (47%) sau costurile neprevăzute cu TVA (39%).

“Autorităţile s-au concentrat mai mult asupra prevederilor legislative şi procedurale, în ultimii ani, în timp ce reforma şi digitalizarea administraţiei fiscale au încetinit, proiectul de modernizare a acesteia cu Banca Mondială fiind recent anulat. Ar trebui, totuşi, să înţelegem că frauda nu poate fi redusă doar prin măsuri legislative şi că din acest motiv, aşa cum arată şi sondajul nostru, se tinde către un exces de reglementare care sporeşte povara de conformare. Reforma şi digitalizarea administraţiei fiscale, în schimb, sprijină atât contribuabilii corecţi, cât şi autorităţile să identifice mai rapid, mai eficient şi mai puţin costisitor zonele de neconformare, evaziune şi fraudă fiscală şi, din acest motiv, ar trebui să fie prioritare”, spune Daniel Anghel.

În plus, companiile pot ajunge să fie implicate în fraudă ca urmare a relaţiilor cu parteneri frauduloşi cărora nu le cunosc intenţiile. Întrebaţi ce implicaţii fiscale consideră că ar fi în acest caz pentru companie, 92% dintre respondenţi au indicat refuzul dreptului de deducere a TVA şi a cheltuielilor.