Actualitate

Explicaţia faptului că Băsescu n-a avut informaţii despre cazul Udrea din partea serviciilor secrete

revista-presei

Digi24:

Analistul Emil Hurezeanu a spus că explicaţia faptului că Traian Băsescu n-a avut „feedback suficient de oportun” din partea serviciilor secrete în ceea ce priveşte evoluţia cazului Elenei Udrea ar fi aceea că legea interzice transmiterea de informaţii atunci când există legături între cel interceptat şi cel care ar putea primi date referitoare la cercetare.”Una dintre mirările domnului Băsescu, exprimată în mai multe rânduri – şi care n-ar fi trebuit să existe – ţine de absenţa unor informaţii ale serviciilor secrete, în speţă ale Serviciului Român de Informaţii privind persoane apropiate de domnul Băsescu, pe care domnia sa le-a sprijinit în viaţa politică, dar şi în timpul campaniei electorale, e vorba de doamna Udrea”, a spus Emil Hurezeanu. „Cum bine se ştie şi cum ştie orice semnatar de certificat ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, n.r.), în momentul când există suspiciuni sau chiar cercetări, investigaţii în legătură cu persoane care au o legătură cu destinatarul informaţiilor celor mai secrete din eşafodajul statului, atunci persoana – indiferent de poziţia în eşafodajul statului – care are o legătură, o conexiune, cu persoane interceptate nu este informată, potrivit legii, în legătură cu aceste investigaţii”, a explicat analistul. „Asta este şi explicaţia faptului că domnul Băsescu n-a avut feedback suficient de oportun în ceea ce priveşte evoluţia cazului Udrea”, a adăugat Emil Hurezeanu.

Ziarul Financiar:

Demisia ministrului finanţelor Darius Vâlcov, punerea lui sub acuzare pentru fapte pe care le-a comis înainte de  fi numit în această funcţie ridică o problemă care pune în discuţie întreg sistemul. Nu doar că laşi pe mâna unui om cu trecut îndoielnic 214 miliarde de lei (47 de miliarde de euro) bugetul ţării, dar pui într-o poziţie imposibilă întreg montajul de argumente care înveleşte mecanismul de funcţionare a unui stat. Vâlcov se pregătea să renunţe, de pildă, la acordul cu FMI. Vâlcov vorbea cu FMI, negocia cu FMI. Credibilitatea guvernului de stânga de la Atena este în aceste zile cioburi pentru un lucru mult mai puţin grav. Ministrul finanţelor  Yanis Varoufakis a acceptat să apară într-un pictorial, într-o revistă franţuzească, în casa sa opulentă cu vedere spre Acropole şi tuturor criticilor Greciei le-a venit apa la moară: cum iei tu apărarea săracilor, le susţii cauza, în casa ta de milioane de euro, înconjurat de mobile ta de zeci de mii de euro? Aici poate fi un caz de inadecvare, nimeni nu l-a acuzat pe ministrul grec că ar fi furat vreun ban. Dar cum negociezi tu cu FMI finanţele ţării când tu ai făcut în trecutul tău trafic de influenţă, faptă de care este acuzat Vâlcov?…  Zilnic SRI face rapoarte pentru preşedinte, pentru prim-ministru. Dacă nimeni nu poate şti ce va face mâine un ministru, ce a făcut ieri, în calitatea lui de primar să spunem, se poate afla. Cum de ajung astfel de oameni în funcţie vulnerabilizând întreaga construcţie instituţională? De ce la o instituţie precum BNR se poate verifica trecutul unui om, se pot pune bariere în încercarea de a păstra credibilitatea sistemului, dar în aparatul central, la guvern, nu? Sigur că toată lumea este nevinovată până ce justiţia dă o decizie contrară. Dar pentru „onoarea nereperată“ cine plăteşte? Nu ar trebui să plătească cumva şi cei care i-au cauţionat?

RFI:

In Israel au loc marţi 17 martie alegeri legislative anticipate, scrutin considerat de mulţi observatori ca un referendum pro sau ani-Benjamin Netaniahu. Acesta din urmǎ s-a lansat într-o intensǎ campanie pentru a obţine un al patrulea mandat de prim ministru, dar este confruntat în acelaşi timp cu o anumitǎ uzurǎ a puterii. In jur de cinci milioane opt sute optezeci de mii de alegǎtori sunt chemaţi la urne pentru desemnarea a 120 de deputaţi.Potrivit ultimilor sondaje autorizate lista stîngii condusǎ de laburistul Isaac Herzog ar urma sǎ se impunǎ cu un numǎr de 25 sau 26 de locuri faţǎ de formaţiunea de dreapta Likud, condusǎ de Benjamin Netaniahu creditatǎ cu 21 sau 22 de locuri. Isaac Herzog, în vîrstǎ de 54 de ani, îl are ca principal aliat pe centrista Tzipi Livni, 56 de ani. Ei proclamǎ în primul rînd necesitatea unei schimbǎri politice în Israel şi îl acuzǎ pe Benjamin Netaniahu cǎ a provocat izolarea internaţionalǎ a Israelului. Cotidianul Le Monde o citeazǎ pe doamna Tzipi Livni cu urmǎtoarea afirmaţie: „Netaniahu a operat o spǎlare pe creier a publicului fǎcîndu-l sǎ creadǎ cǎ statul Israel se aflǎ în situaţia în care se aflau evreii din Europa înaintea Holocaustului”. Toţi observatorii sunt de acord cǎ întreaga campanie a lui Benjamin Netaniahu a fost bazatǎ pe o anumitǎ exacerbare a fricii. El este omul care s-a declarat providenţial pentru a-i apǎra pe evrei de ameninţarea nuclearǎ a Iranului, iar în privinţa relaţiilor cu palestinienii nu a cedat nici un pas. Altfel spus, el consoderǎ cǎ nu are în faţa sa un interlocutor palestinian credibil pentru a negocia pacea, de unde totala blocare la acest capitol.
blank