Experții desemnați de procurorii DNA să facă mega-expertiza din dosarul Belina au răspuns obiectivelor stabilite de magistrații anticorupție și stabilesc faptul că Insula Belina și Brațul Pavel reprezintă proprietăți publice în raport cu legile actuale aflate în vigoare.

Mai precis, notează experții în documentul obținut de Libertatea.ro, acestea „reprezintă bunuri din fondul funciar al României, respectiv terenuri cu destinație forestieră, terenuri aflate permanent sub ape și terenuri cu destinații speciale”.

Un alt obiectiv stabilit stabilit de către DNA în cazul acestei expertize este „să se stabilească claca s-a schimbat destinaţia si categoria de folosinţa, clasa de importanta a imobilelor identificate la pct 1, prin raportarea la documentele cartografice, fotograme din perioada 1953-1990, harţi topografice, harţi si planuri cadastrale din arhiva OCPI”.

Pentru a putea da un astfel de răspuns la nivel superior, de expert, autorii documentului arată că a fost necesară consultarea a numeroase hărți tehnice, multe dintre ele luate de la armata română.

Ce spun hărțile Armatei RSR

„Pentru constatarea destinaţiilor şi categoriilor de folosinţă a imobilelor în cauză la diferite perioade de timp, s-au utilizat dovezi (mărturii) cartografice şi fotogrammetrice la care se va face referire în conţinutul răspunsului la obiectiv.

Conform reprezentării grafice din harta topografică scara 1:25.000 realizată de Ministerul Forţelor Armate ale RSR, la nivelul anului 1956 (reambulare 1953), terenurile individualizate la obiectivul nr. 1 erau alcătuite astfel: suprafața reconstituită de cea 312 ha denumită insula Belina era acoperită în cea mai mare parte de păduri de răchită cu înălțimea mai mare de 4 m, păduri de plop cu înălțimea mai mică de 4 m, câteva porțiuni cu pomi izolați şi păduri doborâte/uscate/tăiate şi două porţiuni de terenuri nisipoase – una la nordul insulei şi cea de-a două la confluența dintre brațul Belina şi Dunăre în aval şi suprafața reconstituită de cea 60 ha ce reprezenta brațul Belina acoperită de apă curgătoare. Total suprafață reconstituită de cea 372ha, conform reprezentării din anexa nr. 1.

La nivelul anilor 1964-1967, conform reprezentării din planurile topografice scara 1:10.000, terenurile individualizate la obiectivul 1 erau alcătuite astfel: suprafaţa reconstituită de cea 285ha denumită ostrovul Belina acoperită de păduri de salcie şi plop cu înălţimea mai mare de 4 m, păduri de plop cu înălţimea mai mică de 4 m şi diferenţa cu pomi izolaţi şi suprafaţa reconstituită de cea 87ha ce reprezenta braţul Belina acoperită de apă curgătoare. Total suprafaţă reconstituită de cea 372 ha, conform reprezentării din anexa nr. 2.

Conform reprezentării din harta topografică scara 1:25.000 realizată de Direcţia Topografică Militară (Ministerul Apărării Naţionale), la nivelul anului 1977 (aerofotografiere 1974), terenurile individualizate la obiectivul nr. 1 erau alcătuite astfel: suprafaţa reconstituită de cea 276ha reprezenta insula Belina acoperită de păduri de salcie şi plop cu înălţimea mai mare de 4m, păduri de plop cu înălţimea mai mică de 4m şi o porţiune amplasată la nordul insulei cu păduri doborâte/uscate/tăiate şi suprafaţa reconstituită de cea 88ha ce reprezenta braţul Belina acoperită de apă curgătoare. Total suprafaţă reconstituită de cea 364ha, conform reprezentării din anexa nr. 3.

în concluzie, din cele trei mărturii, rezultă că cele două terenuri reprezentau bunuri din domeniul statului reprezentând terenuri acoperite de ape curgătoare şi terenuri cu destinație forestieră.

Se face precizarea că s-a folosit termenul „cea” în cazul suprafeţelor reconstituite ale ostrovului/insulei şi braţului, deoarece acestea (suprafeţele) au fost determinate prin vectorizarea limitelor astfel cum sunt reprezentate grafic în materialele cartografice menţionate, a căror scară de reprezentare nu asigură o precizie foarte bună de determinare.

Totodată, se face precizarea că diferenţele de suprafaţă dintre cele constatate la perioadele de timp menţionate, se datorează în principal eroziunii naturale a malurilor ostrovului/insulei Belina de către Dunăre”, se arată în expertiza depusă în dosar.

Abuzul lui Shhaideh

Sevil Shhaideh este suspectată de procurorii DNA de abuz în serviciu în dosarul „Belina”. În același dosar, procurorii DNA au cerut începerea urmării penale pe numele Rovanei Plumb, suspectată de complicitate la abuz în serviciu.

Vicepremierul Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), este urmărită penal de procurorii anticorupție pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Dosarul în care este cercetată Sevil Shhaideh scoate la iveală amănunte incredibile privind mecanismele infracționale și ingeniozitatea protagoniștilor din dosar. Pentru a crea o aparență de legalitate a promovării unor Hotărâri de Guvern aceștia au căutat metoda prin care să facă să pară că cele două amplasamente geografice, Insula Belina și Brațul Pavel, nu ar aparține de bazinul hidrografic al Dunării, arată procurorii DNA.