Peste un milion de credincioşi au asistat la ceremonie

 vatican_canonizare

Peste 1 milion de oameni au asistat, duminică, la sanctificarea a doi dintre cei mai iubiţi papi din istorie, Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea. 150 de cardinali, o mie de episcopi şi şase mii de preoţi din lumea întreagă sunt prezenţi la mesa în aer liber, oficiată de Papa Francisc, în faţa bazilicii Sfântul Petru.

Papa Francisc i-a sanctificat, duminică, în piaţa Sf. Petru, din Vatican, pe foştii papi Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea, în faţa unei mulţimi de câteva sute de mii de credincioşi catolici veniţi din lumea întreagă, informează AFP.

Mulţimea a aplaudat îndelung după ce papa Francisc, foarte solemn, a rostit formula în limba latină pentru sanctificarea polonezului Karol Wojtyla, care a fost papă în perioada 1978 – 2005, şi a italianului Angelo Giuseppe Roncalli, papă în perioada 1958 – 1963, iniţiator al Conciliului Vatican II.

Anterior, cardinalul Angelo Amato, prefect al cauzei sfinţilor, a adresat trei cereri succesive papei Francisc, pentru a marca solemnitatea demersului: „Sfinte părinte, Sfântă Biserică, încrezătoare în promisiunea Domnului de a trimite asupra ei Spiritul adevărului, care în toate epocile l-a ferit de greşeală pe conducătorul suprem, îl rog cu tărie pe Sfiinţia Voastră să îi înscrie pe aceşti fii aleşi în catalogul sfinţilor”.

Papa Francisc a răspuns atunci prin lunga formulă consacrată în latină, limba oficială a Bisericii Catolice: „În onoarea Sfintei Treimi, prin exaltarea credinţei catolice şi întărirea vieţii creştine, cu autoritatea Domnului Nostru Iisus Hristos, a sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, după o îndelungată chibzuinţă, după ce am invocat de mai multe ori ajutorul lui Dumnezeu şi după ce i-am ascultat pe mulţi dintre fraţii noştri din episcopat, îi declarăm sfinţi pe preafericiţii Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea, şi îi vom înscrie în catalogul sfinţilor şi stabilim că ei vor fi onoraţi în întreaga Biserică în rândul sfinţilor”, a declarat, solemn, papa argentinian.

Mulţimea i-a aclamat pe cei doi sfinţi – ale căror portrete uriaşe erau desfăşurate pe faţada bazilicii – în timp ce clopotele au sunat în bisericile din Cetatea Eternă.

Înainte de începerea ceremoniei, papa Francisc a mers să îl salute, cu căldură, pe fostul papă Benedict al XVI-lea, aflat în primul rând, printre cardinalii prezenţi la ceremonie.

Ca o premieră absolută în istoria de 2.000 de ani a Bisericii Catolice, această dublă canonizare a avut loc în prezenţa a doi papi – Francisc şi predecesorul său, Benedict al XVI-lea.

Cu o jumătate de oră înainte de debutul ceremoniei, fostul papă german, sprijinindu-se într-un baston, îmbrăcat în alb şi purtând o mitră, i-a salutat pe cardinalii şi episcopii prezenţi, ridicând ambele braţe , în semn de mulţumire şi comuniune.

Papa emerit s-a aşezat apoi în primul rând, în stânga altarului. El a celebrat slujba, dar nu s-a aflat lângă altar alături de papa Francisc, pentru a nu stârni confuzie şi pentru a nu lăsa impresia că Biserica Catolică are doi papi. Benedict al XVI-lea nu mai este papă şi nu exercită niciun rol oficial.

Prezenţa lui la acest moment istoric al Bisericii Catolice, în condiţiile în care locuieşte retras la Vatican, după demisia lui istorică de anul trecut, a adăugat o valoare excepţională evenimentului, care a atras aproape un milion de persoane în capitala italiană.

Cardinalul Joseph Ratzinger, prefect al Congregaţiei pentru doctrina credinţei (CDF), a fost unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai papei Ioan Paul al II-lea. În calitate de „peritus” (expert) al cardinalului de Kolm Josef Frings, el a participat, prin ideile sale inovatoare, la Conciliul Vatican II (1962 – 1964) iniţiat de Ioan al XXIII-lea.

De la alegerea papei Francisc în martie 2013, după demisia spectaculoasă a lui Benedict al XVI-lea din februarie 2013, o coabitare cordială s-a stabilit între cei doi papi, care locuiesc la câteva sute de metri unul de celălalt în Vatican, cel mai mic stat din lume.

Papa emerit Benedict al XVI-lea a rămas fidel promisiunii sale de a nu se amesteca în domnia urmaşului său şi a acceptat, totodată, să îşi ofere sfaturile atunci când acestea îi sunt solicitate.

Peste 98 de delegaţii statale şi organizaţii internaţionale, dintre care 24 de şefi de state şi capete încoronate – de la regele Spaniei la preşedintele din Zimbabwe Robert Mugabe – au defilat prin faţa papei Francisc.

Via della Conciliazione care duce spre bazilică şi care poate să adăpostească 300.000 de persoane era deja arhiplină cu mult înainte de debutul ceremoniei. Mulţi dintre credincioşi au fost nevoiţi să meargă în câteva locuri legendare din Roma (Colosseum, Forumul roman, piaţa Farnese), unde slujba de sanctificare a fost difuzată pe ecrane uriaşe. Între 800.000 şi 1 milion de credincioşi erau aşteptaţi la Roma pentru „duminica celor patru papi” sau „ziua sfinţilor papi”, aşa cum scria presa italiană.

După ceremonia de sanctificare, transmisă de numeroase de posturi de televiziune şi în câteva sute de cinematografe din lume – în 3D – şi urmărită de peste 2.000 de jurnalişti acreditaţi, a început o slujbă religioasă, cu o Evanghelie cântată în latină şi greacă, o predică a papei Francisc, distribuirea comuniunii, realizată de sute de preoţi şi diaconi, şi o benedicţiune pentru Regina Coeli (rugăciune adresată Fecioarei Maria) la care va participa întreaga mulţime.

Canonizarea lui Ioan al XXIII-lea, iniţiatorul Conciliului Vatican II (1962-1965) care a marcat deschiderea Bisericii Catolice către lumea modernă, pare să nu fie criticată de nimeni, cu excepţia tradiţionaliştilor.

Ioan Paul al II-lea rămâne cel mai popular papă din toate timpurile. Dar, chiar dacă nimeni nu îi contestă statutul de star internaţional şi rolul pe care l-a jucat în prăbuşirea comunismului, există totuşi şi detractori care îi reproşează mai ales faptul că „a închis ochii” în faţa infracţiunilor de pedofilie din rândul bisericii sale şi severitatea faţă de teologii disidenţi.

După alegerea papei Francisc, această dublă canonizare este percepută ca un eveniment care ar putea contribui la disiparea amintirii acelor ani marcaţi de scandaluri, mai ales cele cauzate de acuzaţii de pedofilie, şi la reconcilierea celor două sensibilităţi diferite din sânul Bisericii Catolice reprezentate de cei doi papi sanctificaţi.

 

 

Citeste si...  Acţiune fără precedent a judecătorilor faţă de practicile DNA