Actualitate, Stiri

Evaziunea fiscală la BCR Asigurări de Viaţă s-a lăsat cu reţinerea de către DIICOT Mureş a 10 angajaţi ai băncii

Evaziunea fiscală la BCR Asigurări de Viaţă s-a lăsat cu reţinerea de către DIICOT Mureş a 10 angajaţi ai băncii

Evaziunea fiscală la BCR Asigurări de ViaţăLa Tg. Mureş e mare iureş. Un număr de 18 persoane, dintre care zece angajaţi ai BCR Asigurări de Viaţă, au fost reţinute în cazul de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la şase milioane de euro pentru o perioadă de şapte luni. Astăzi anchetatorii s-au prezentat în faţa Tribunalului Mureş cu propunerea de arestare preventivă a celor 18 persoane.

Şeful DIICOT Mureş, Alin Lazăr, a declarat că în urma audierilor care au avut loc în ultimele două zile s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore în cazul a 18 persoane, zece dintre acestea fiind angajate la BCR Asigurări de Viaţă. Procurorii au decis instituirea sechestrului pe conturile a zeci de firme din cele 112 implicate în acest caz de evaziune fiscală. 

Surse din rândul anchetatorilor afirmau că nouă filiale ale BCR Asigurări de Viaţă au fost percheziţionate marţi de procurorii DIICOT şi de poliţişti, fiind ridicaţi, în baza unor mandate de aducere, 21 de funcţionari, dintre care cinci cu funcţii de conducere, respectiv un director din Bucureşti şi patru directori zonali.

Procurorii DIICOT cercetează persoane suspectate că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul obţinerii unor importante beneficii financiare, prin sustragerea de la plata taxelor şi a impozitelor aferente unor drepturi salariale. Modul de operare este unul inedit, constând în acordarea disimulată a unei părţi din drepturile salariale lunare, iniţial prin încheierea de către angajator a unei poliţe formale de asigurare de viaţă colectivă cu operatorul de asigurări, achitarea contravalorii poliţelor de asigurare de către angajator, respectiv a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire-beneficii), urmate imediat, în cursul aceleiaşi zile sau în ziua următoare, de „răscumpărarea clauzei suplimentare” şi, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare de către asigurător direct în conturile angajaţilor – beneficiarii de fapt ai respectivelor contracte de asigurare, care primeau aceste plăţi ca fiind parte din veniturile salariale.

După reţinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajaţilor, cu o frecvenţă lunară, sub formă de răscumpărare, aceasta reprezentând de fapt o formă mascată de plată a drepturilor salariale şi în acelaşi timp o modalitate de sustragere de la plata contribuţiilor aferente salariilor acordate.

Prin această metodă, salariaţii primeau o parte din indemnizaţia lunară cu eludarea plăţii taxelor aferente acestor drepturi salariale, costul pentru angajator reprezentându-l doar comisionul de 10% către asigurator.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la şase milioane de euro, aferent unei activităţii infracţionale desfăşurate pe o perioadă de şapte luni, perioada de săvârşire a infracţiunilor fiind însă mult mai mare, respectiv din 2009, precizau procurorii DIICOT. 

blank