Cei ce vor veni ar urma să lanseze un proces de reînnoire a instituţiilor comunitare?!
375 de milioane de cetăţeni cu drept de vot din cele 28 de state ale UE sunt chemaţi să decidă noua componenţă a Parlamentului European. Primii au fost britanicii şi olandezi, care au votat încă de joi, ieri a fost rândul irlandezilor şi cehilor, astăzi votează slovacii, maltezii şi lituanienii, iar restul mâine, odată cu noi. Potrivit sondajelor, acest scrutin-maraton pare că nu-i interesează prea tare pe europeni, rata de participare urmând să fie destul de scăzută.
Analiştii politici spun că aceste alegeri europarlamentare pun capăt unui deceniu de controverse la Comisia Europeană şi lansează un proces de reînnoire a instituţiilor comunitare. Şi atrag atenţia că scrutinul este ameninţat de o creştere vizibilă a partidelor extremiste, în expansiune în Marea Britanie, Franţa sau Olanda.
Sunt scoase la bătaie în total 751 de mandate de europarlamentari. Cele mai multe vor fi obţinute, potrivit sondajelor, de Partidul Popular European, PPE.
Creat în 1958 în urma Tratatului de la Roma ca un corp legislativ consultativ, Parlamentul European are actualul nume din 1962. Iniţial europarlamentarii erau desemnaţi şi nu aleşi prin vot. Schimbarea a venit în 1979. Parlamentul european e singura instituţie comunitară ai cărei membri sunt aleşi. Comisia Europeană, organismul executiv al UE, are comisari desemnaţi, iar Consiliul European, cel mai important for politic al UE, este format din şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre.
De la ultimele alegeri din 2009, europarlamentarii au adoptat 871 de legi şi au votat peste 19 mii de amendamente. În total, dezbaterile din plen au durat 2160 de ore.
Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, rezultatul alegerilor europarlamentare va decide şi viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Fiecare partid european şi-a desemnat un candidat pentru şefia Comisiei, care va obţine mandatul dacă partidul său câştigă scrutinul. Bătălia se dă între Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, şi Martin Schulz, candidatul socialiştilor şi democraţilor.
Pentru că votul se întinde pe mai multe zile, rezultatele sunt ţinute secrete, sub ameninţarea unei amenzi din partea Comisiei Europene, până duminică seară, după ce se vor închide urnele în toate ţările. Scrutinul se încheie în Italia la ora 23.00 locală, 24.00 ora României. Deci britanicii vor afla rezultatele abia la trei zile de la vot. Singura excepţie este Olanda, care a dat publicităţii exit-pollurile.
Prima estimare oficială a ratei de participare la nivel european se face în jur de 21.00, ora Bruxelles-ului, 22.00 la Bucureşti. Primele rezultate ale exit-pollurilor vor fi cunoscute după ora 23.00, ora României, iar primele rezultate parţiale, la nivelul UE, după miezul nopţii.