Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, luni, un curs de referinţă de 4,8184 lei/euro, un nou maxim istoric pentru moneda unică europeană în raport cu leul.

Euro marchează, astfel, o creștere de 0,15% față de vineri, pe fondul aprecierii monedei unice pe plan internațional, din cauza epidemiei cu coronavirus

Recordul anterior fusese atins vineri, 28 februarie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,8127 lei/euro.
Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,7984 şi 4,8536 de lei pentru un euro.

Cotația de astăzi este în ton cu evoluțiile internaționale, în condițiile în care moneda unică europeană s-a apreciat masiv, ca urmare a extinderii epidemiei cu coronavirus și a prăbușirii prețului petrolului. Astfel, euro a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni, de 1,1492 dolari pe unitate, fiind ulterior tranzacţionat la 1,1422 dolari pe unitate.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,2182 lei, în scădere cu 3,52 de bani (-0,83%), faţă de cursul de vineri, respectiv 4,2534 lei/dolar.
Moneda naţională s-a depreciat faţă de francul elveţian, cu 1,21 bani (+0,26%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,5506 lei, comparativ cu 4,5385 de lei/franc vineri.
Aurul s-a ieftinit cu 2,86 de lei (-1,24%), până la 227,4317 de lei, de la 230,2997 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.

Pe piețele internaționale, aurul a atins iniţial 1.700 dolari uncia, un nou maxim al ultimilor şapte ani, dar ulterior s-a retras la 1.676,55 dolari uncia.
Prăbușire “de doi bani”
În opinia lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, prăbuşirea monedei naţionale, care a trecut de la 4,7 lei la 4,8 lei pentru un euro, este “de doi bani”.
„Se discută foarte mult în aceste zile. Sintagmele care se folosesc sunt aşa: cursul leu – euro a ajuns la un maxim istoric, se prăbuşeşte moneda naţională, precum şi variante pe aceste sintagme.

Citeste si...  Dăncilă are dubii în privinţa lui Birchall. Vezi despre ce este vorba

Toată prăbuşirea monedei naţionale, bunăoară există un prag, 20 februarie către 21. Acel prag a fost numit de presă pragul psihologic deoarece cursul leu – euro a trecut de la 4,7 la 4,8. Şi această trecere a fost numită pragul psihologic. Şi de atunci, din 20 spre 21 februarie şi până în ziua de astăzi nu a fost moment lăsat de Dumnezeu în care presa să nu bată pe ideea de prăbuşire a monedei naţionale şi pe maxim istoric. Toată această prăbuşire este de doi bani.

Şi în zilele din urmă a scăzut şi sub doi bani pentru că nu au fost numai zile de depreciere a monedei naţionale, au fost combinaţii. O zi s-a depreciat, a doua zi s-a apreciat. Până la urmă a rămas un net. Netul acesta este în favoarea deprecierii, dar valoarea acestei deprecieri acum nici nu mai atinge doi bani. Este sub doi bani”, a spus Adrian Vasilescu.
Întrebat despre motivele pentru care avem această depreciere a cursului, el a precizat că sunt mai mulţi factori, iar inflaţia este una dintre cauze.

„Inflaţia este o asemenea cauză. Noi când facem analize, dacă vrem să le facem corect, atunci nu putem să luăm cursul leu – euro şi să-l analizăm în sine, nici să-l raportăm la alte momente istorice ale mişcării pieţei noastre valutare, pentru că nu mai sunt semnificative. Leul este, sigur că da, faţă în faţă cu el însuşi. Pe ce arenă? Pe arena în care se mişcă toate preţurile. Acolo leul este faţă în faţă cu el însuşi. Şi ce ne arată această arenă? Că din 1 octombrie 2017, deci de acum doi ani şi cinci luni, România este într-un ciclu inflaţionist. Acest ciclu inflaţionist a avut o curgere periculoasă la un moment dat, a urcat până la 5,4% în mai 2018, nivel foarte mare al inflaţiei în condiţiile în care foarte multe ţări se luptau cu deflaţia”, a spus Adrian Vasilescu.