UE este preocupată de soluți energetica eco și este preocupată de un tranzit cât mai rapid de la generarea de energie din resurse fosile, chiar și gaz, către soluțiile regenerabile și, în plus, digitalizarea tuturor rețelelor. Comisia Europeană a prezentat Pactul Ecologic European, care este o foaie de parcurs pentru toate țările membre, care, se susține, va asigura durabilitatea economiei UE.

Energetica romaneasca, la momentul marilor schimbări, unele dintre ele, dramatice

Pactul ecologic european stabileşte măsuri ce vor transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, vor dinamiza economia, vor îmbunătăţi sănătatea şi calitatea vieţii cetăţenilor, vor ocroti natura şi vor garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.

„Pactul ecologic european este noua noastră strategie de creştere, o creştere care oferă mai mult decât consumă. Acest pact arată cum să ne transformăm modul de viaţă şi de muncă, de producţie şi de consum, astfel încât să trăim mai sănătos şi să dezvoltăm capacităţile de inovare ale întreprinderilor noastre. Putem să participăm cu toţii la tranziţie şi putem să beneficiem cu toţii de oportunităţi”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Energetica romaneasca, la momentul marilor schimbări, unele dintre ele, dramatice

Cuvintele de ordine pentru energie sunt: renunțarea la cărbune, decarbonizarea gazelor în procesul de generare, creșterea regenerabilelor, integrarea completă a rețelelor electrice europene și digitalizarea lor. Comisia va cere statelor membre noi planuri integrate energie-mediu și mai ambițioase față de cele pe care le prezintă la finalul acestui an.

Urmărirea acestor obiective va reprezenta un șoc sistemic pentru producția de energie din România, care depinde încă în proporție de circa 30% de cărbune, încă 10% fiind gaz. Practic, în doar câțiva ani, țara noastră ar putea fi privată de capacități de 4.000 de MW instalați , fără a avea ce pune în loc, ceea ce pune în pericol siguranța energetică. Polonia, spre exemplu, care are capacități pe cărbune chiar mai mari decât România a pus piciorul în prag cerând Bruxelles-ului fonduri de miliarde de euro pentru asigurarea tranziției energetice, dar și termene mai lungi pentru eliminarea cărbunelui. România, unde Complexul Hunedoara este deja în insolvență iar Complexul Oltenia aproape de…, având în vedere că are cheltuieli de 400 de milioane de euro anuale pe achiziționarea certificatelor de emisie CO2 (drepturi de poluare), încearcă să găsească formule de ajutor de stat. Problema este că UE respinge mai mereu ajutoarele de stat, astfel încât România ar trebui, probabil, să se alieze cu Polonia și alte țări în aceeași situație, pentru a pune presiune pe birocraţii bruxellezi să fie mai flexibili în această tranziție.

Focus pe eolian și panouri solare
Iată ce scrie în capitolul dedicate energiei din Noul acord ecologic prezentat de Comisia Europeană

„2.1.2. Furnizarea de energie curată, accesibilă și sigură

Continuarea descarbonizării sistemului energetic este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice în 2030 și 2050. Producția și utilizarea energiei în sectoarele economice reprezintă mai mult de 75% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Eficiența energetică trebuie să reprezinte o prioritate. Trebuie dezvoltat un sector energetic, care să se bazeze în mare măsură pe resurse regenerabile și pe eliminarea rapidă a cărbunelui și pe decarbonizarea energiei produsă cu ajutorul gazelor. În același timp, aprovizionarea cu energie a UE trebuie să fie sigură și accesibilă pentru consumatori și companii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este esențial să ne asigurăm că piața europeană a energiei este complet integrată, interconectată și digitalizată, respectând în același timp neutralitatea tehnologică.

Citeste si...  Mesajul dureros al Andreei Bălan. „Mici ace înfipte în carne și lasă urme sufletești”

Energetica romaneasca, la momentul marilor schimbări, unele dintre ele, dramatice

Statele membre își vor prezenta planurile revizuite în materie de energie și schimbări climatice până la sfârșitul lui 2019. În conformitate cu Regulamentul privind guvernanța Uniunii Energiei și Acțiunea Climatică#, aceste planuri ar trebui să stabilească contribuții naționale ambițioase la obiectivele de ansamblu ale UE. Comisia va evalua cât de ambițioase sunt aceste planuri și necesitatea unor măsuri suplimentare în cazul în care nivelul actual al ambițiilor nu va fi suficient. Acest lucru va contribui la creșterea ambițiilor climatice pentru 2030, pentru care Comisia va analiza și va propune revizuirea legislației relevante în domeniul energiei, până în iunie 2021. Când statele membre vor începe să își actualizeze strategiile naționale din domeniul energiei și al schimbărilor climatice pentru 2023, acestea ar trebui să reflecte noile ambiții în materie de climă. Comisia va continua să se asigure că toată legislația relevantă este aplicată riguros.

Energetica romaneasca, la momentul marilor schimbări, unele dintre ele, dramatice

Tranziția către energia curată ar trebui să implice consumatorii și să fie în beneficiul acestora. Sursele de energie regenerabilă vor avea un rol esențial. Creșterea producției offshore de energie eoliană va fi esențială, bazându-se pe cooperarea regională dintre statele membre. Integrarea inteligentă a energiilor regenerabile, a eficienței energetice și a altor soluții sustenabile la nivelul sectoarelor va ajuta la obținerea decarbonizării cu cel mai mic cost posibil. Scăderea rapidă a costurilor energiei din surse regenerabile, combinată cu îmbunătățirea politicilor de sprijin, a redus deja impactul energiei regenerabile asupra facturilor de energie ale gospodăriilor. Comisia va prezenta până la jumătatea anului 2020 măsuri care să contribuie la această integrare inteligentă. În paralel, decarbonizarea sectorului gazelor va fi facilitată, inclusiv prin sporirea sprijinului pentru dezvoltarea tehnologiei de decarbonizare a gazelor, printr-un proiect de perspectivă pentru o piață competitivă a gazelor decarbonizate și abordând problema emisiilor de metan generate de producția de energie.

Riscul sărăciei a energetica trebuie să fie soluționat pentru gospodăriile care nu își pot permite servicii de bază de furnizare a energiei pentru a asigura un nivel decent de trai. Programele eficiente, cum ar fi schemele de finanțare pentru renovarea caselor, pot reduce facturile la energie și pot ajuta mediul. În 2020, Comisia va oferi îndrumări pentru a ajuta statele membre să abordeze problema sărăciei energetice.

Un sfert din bugetul UE, pe combaterea schimbărilor climatice
Îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european va necesita investiţii semnificative. Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima şi energia va necesita investiţii anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde euro, reprezentând aproximativ 1,5% din PIB-ul din 2018. Aceste investiţii vor necesita mobilizarea sectorului public şi a celui privat. Comisia va prezenta, la începutul anului 2020, Planul de investiţii pentru o Europă durabilă, menit să răspundă nevoilor de investiţii. Cel puţin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie alocat acţiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiţii, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi un sprijin suplimentar. Pentru ca sectorul privat să contribuie la finanţarea tranziţiei către o economie verde, Comisia va prezenta, în 2020, o strategie de finanţare verde.