Deputatul PDL Elena Udrea a declarat, la ieşirea din sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că o parte dintre oamenii cu care a lucrat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului fac denunţuri frauduloase pentru a scăpa de închisoare. Vizibil marcată după şedinţa la care s-a judecat cererea de arestare preventivă a sa, Udrea a afirmat că i se impută lucruri pe care le-a făcut cu bună credinţă.
„A trebuit să vorbesc despre lucrurile făcute ca ministru şi de care sunt mândră. Acum lucrurile acestea sub puse sub semnul întrebării de oameni care nu au înţeles care a fost rolul lor în minister. Este trist să vezi că lucrurile făcute sunt puse sub semnul întrebării de oameni care au fost acolo şi care ştiu exact cum au stat lucrurile. O mulţime de bărbaţi afirmă acum că nici nu respirau dacă nu-i lăsa Elena Udrea„, a declarat deputatul, referindu-se indirect la cei care au făcut denunţuri împotriva sa în dosarul Gala Bute.
Pe de altă parte, Udrea le-a găsit o circumstanţă atenuantă în faptul că denunţătorii săi au fost speriaţi de perspectiva şederii în arestul preventiv. „Este o situaţie creată de noul Cod de Procedură Penală prin care oricine face un denunţ, chiar şi dovedit ca fraudulos, beneficiază de măsuri preventive uşoare, iar astfel oamenii sunt tentaţi să facă denunţuri frauduloase, chiar şi cei cu caracter slab. După trei luni în arestul în care am stat şi eu o săptămână, probabil şi caractere mai puternice se înmoaie„, a spus fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Ea a exclus posibilitatea de a recurge şi ea la această manevră, doar ca să scape, când a fost întrebată dacă ar putea să-l denunţe pe Traian Băsescu. „Niciodată nu a declara ceva mincinos, niciodată. Nimic din ceea ce ştiu despre Traian Băsescu nu poate fi subiect de denunţ sau de acuzaţie„, a precizat fostul lider al PMP
Udrea a apreciat că activitatea sa la MDRT a fost una meritorie. „Dacă în calitate de om politic am făcut greşeli şi multe dintre lucrurile pe care le fac politicienii nu-mi sunt străine, ca ministru am fost un ministru bun. Ca politician, am fost şi cu bune, şi cu rele”, a spus Elena Udrea.
Elena Udrea a mers, miercuri dimineaţă, la instanţa supremă, unde s-a judecat cererea DNA de arestare preventivă a acesteia, în dosarul „Gala Bute”. DNA a solicitat judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru Elena Udrea în dosarul ”Gala Bute”. În jurul orei 9,30 procesul s-a încheiat, iar instanţa a rămas în pronunţare.
Elena Udrea a ajuns la ICCJ, în jurul orei 7.45. Acesta nu a dat prea multe declaraţii jurnaliştilor, spunând că mai întâi va vorbi cu judecătorii.
„Sunt deja arestată, să ştiţi„, a spus Elena Udrea, atunci când a fost întrebată dacă îi este teamă că va fi din nou arestată preventiv.
Udrea a mai precizat că pentru ea contează foarte mult că este susţinută de Traian Băsescu. „Contează mult că mă susţin foarte mulţi oameni şicontează că mă susţine şi fostul preşedinte. Aţi auzit declaraţiile, nu mai comentez”, a mărturisit Elena Udrea.
Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea, a reluat, miercuri, cu argumente juridice, tema susținută cu o zi înainte, conform căreia votul dat în plenul Camerei Deputaților în cazul solicitării de arestare a deputatului Udrea nu a fost unul dat în conformitate cu legea și a precizat că nu va cere arestul la domiciliu în cazul clientei sale.
Este pentru a doua oară când DNA cere magistraților arestarea Elenei Udrea. Aceasta a mai stat în arest, în perioada 11-17 februarie, în dosarul Microsoft, în care are acum impus arestul la domiciliu, potrivit Agerpres.
Cererea DNA privind încuviințarea arestării și începerii urmăririi penale în dosarul ”Gala Bute”, în care Elena Udrea este acuzată de trei infracțiuni de luare de mită, a fost aprobată luni de Plenul Camerei Deputaților.
Inițial, Elena Udrea a fost acuzată în acest dosar de abuz în serviciu; tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene; folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite; luare de mită. Ulterior, DNA a pus-o sub acuzare pentru alte trei infracțiuni de luare de mită, acesta fiind și motivul pentru care se solicită arestarea preventivă.
„În 2010, Elena Udrea a primit în mod indirect, pentru sine și pentru altul, mai multe foloase materiale de la reprezentanții SC Termogaz Company SA, pentru a aproba finanțarea la timp a contractelor de lucrări încheiate de această societate cu mai multe unități administrativ teritoriale în cadrul programului ‘Schi pentru România’. La 24 august și 20 decembrie 2010, SC Termogaz Company a transferat suma totală de 695.367,06 lei în patrimoniul lui Ștefan Lungu, consilierul personal al ministrului, prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziție, prin care o societate controlată de intermediar a fost interpusă în raporturile dintre Termogaz Company și furnizorii obișnuiți ai acesteia. Suma menționată reprezintă 10% din valoarea plăților efectuate de minister către UAT Cavnic și UAT Borsec în contul lucrărilor efectuate de SC Termogaz Company„, susțin procurorii.
Potrivit DNA, Ștefan Lungu a folosit banii astfel obținuți parțial în interes personal, iar parțial, la cererea ministrului Udrea, pentru plata unor servicii de publicitate și monitorizare a mediului online de care au beneficiat aceasta și partidul din care făcea parte aceasta.
A doua infracțiune de luare de mită are legătură cu plățile efectuate de Compania Națională de Investiții către SC Consmin SA.
Anchetatorii au reținut că, în perioada 2010 — 2011, Elena Udrea și Ana-Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naționale de Investiții (suspect în dosar), au primit o sumă de aproximativ 300.000 lei de la administratorul SC Consmin SA pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu Compania Națională de Investiții.
„Astfel, după ce Compania Națională de Investiții realiza plățile către SC Consmin SA pentru lucrările efectuate, administratorul societății dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu, SC Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanță fictive. În acest mod, s-au realizat 5 plăți, în valoare totală de 335.486 lei. La rândul său, Lungu dădea banii primiți lui Tudor Breazu, persoană apropiată atât de Udrea, cât și de Topoliceanu. Plățile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societății SC Ekaton Consulting SRL administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare în valoare totală de 209.762 lei și o plată în numerar de aproximativ 90.000 lei„, au constatat anchetatorii.
DNA menționează că o parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu, care le-a predat la rândul său Elenei Udrea, iar diferența a fost folosită de Breazu pentru a plăti diferite cheltuieli ale celor două.
A treia infracțiune de luare de mită este în legătură cu finanțarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni și UAT Petroșani.
„În 2011, Udrea a cerut și a primit de la Adrian Gardean, pentru sine și pentru altul, foloase materiale în valoare de 10% din plățile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp. Astfel, la 7 februarie 2011, Udrea i-a cerut lui Gardean ca din sumele primite de la minister să facă mai multe ‘sponsorizări’, transmițându-i că trebuie să discute detaliile cu Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului. Ulterior, Udrea i-a cerut lui Nastasia să îi comunice lui Gardean că suma solicitată este în cuantum de 10% din valoarea plăților efectuate și care urmau să fie efectuate în 2011„, se mai arată în comunicat.
DNA menționează că, urmare acestei solicitări, în vara anului 2011 Gardean i-a înmânat 200.000 euro lui Lungu, care i-a predat lui Nastasia, însă banii au fost restituiți de acesta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunțată organelor de urmărire penală.