Omul de afaceri Elan Schwartzenberg, plecat din ţară în urmă cu şase ani şi urmărit internaţional, a declarat, într-un interviu televizat, că aşa-numitul Grup de la Monaco nu reprezintă nimic în comparaţie cu procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, Klaus Iohannis sau Florian Coldea.
„Grupul de la Monaco e zero barat ca influenţă pe lângă Coldea, Kovesi, Iohannis”, a declarat Elan Schwartzenberg, într-un interviu acordat B1 TV.
În momentul în care i s-a atras atenţia că aceştia sunt oficiali ai statului român, Schwartzenberg a completat: „când statul român funcţionează pe sisteme staliniste, influenţa devine forţă letală”.
Cât priveşte aşa-numitul Grup de la Monaco, despre care se spune că este format din milionari influenţă, omul de afaceri a declarat că unii nici nu se cunosc între ei, iar alţii au fost o singură dată la Monaco.
„Grupul de la Monaco- jumătate dintre ei au fost cel mult într-un hotel la Monaco, majoritatea este împărţită în mici bisericuţe, dar nu au relaţii personale. Eu ştiam două, trei persoane la nivel de prieteni”, a mai spus Schwartzenberg.
Acesta a afirmat că Sorin Blejnar, fost şef ANAF, prieten cu el, a fost de cel mult de două ori la Monaco. O altă persoană apropiată de Schwartzenber până în 2012 a fost Dragoş Dobrescu.
„Dobrescu este om normal puţin mai tânăr ca mine , pe vremuri avea burtică şi care a făcut afaceri în imobiliare. (…) Nu am mai discutat cu el din 2013. Dragoş a fost în categoria prietenilor care a rupt legătura cu mine, mi-a scris o scrisoare să îmi spună că din cauza problemelor mele nu mai putem discuta”, a afirmat omul de afaceri.
În 2014, Ziarul Financiar scria că Dragoş Dobrescu, unul dintre cei mai puternici investitori din imobiliare din România, a cărui avere este estimată la peste 200 de milioane de euro, a primit undă verde de la Consiliul Concurenţei pentru a intra în acţionariatul Romprest, firma de salubritate care face curăţenie în Sectorul 1.
Dragoş Dobrescu, în vârstă de 44 de ani, deţine grupul de firme Monolit, prin care controlează mai multe clădiri de birouri din Bucureşti, situate în zone precum Bulevardul Primăverii, Piaţa Charles de Gaulle sau Băneasa, menţiona zf.ro.
Schwartzenberg: Cu Maior m-am întâlnit o singură dată. Cu şeful SRI Bucureşti mă vedeam la masă
Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a acuzat, vineri seară, presiuni din partea Serviciului Român de Informaţii (SRI) în preluarea Realitatea TV, precizând că s-a întâlnit o dată cu George Maior în 2012, dar că ieşea neoficial la mese cu fostul şef SRI Bucureşti, Vasile Cămărăscu.
”După un an de investiţii, m-am trezit că lichidatorul m-a invitat la dumnealui şi mi-a spus «am niste presiuni colosale din partea SRI, în mod special. Dacă nu le vei rezolva de urgenţă, voi fi nevoit să fac nişte lucruri regretabile». Nu am înţeles ce a vrut să spună la acea vreme, foarte curând au făcut o şedinţă a asociaţiei creditorilor. Şi de unde aveam creanţă majoritară şi controlam masa credală, m-am trezit că s-a dus în favoarea lui Guşă şi Păcuraru. Piperea mi-a spus că ce face doamna Moncea cu acest caz, judecătorul sindic numit la cazul Realitatea, nu există în manualul de avocatură. Guşă şi Păcuraru mi-au falsificat semnătura pe un act pentru a rezolva această preluare ostilă”, a declarat Elan Schwartzenberg, la B1 Tv.
Omul de afaceri a precizat că s-a întâlnit o singură dată cu George Maior, nu însă şi cu Florian Coldea.
„Eu trebuia să mă duc la generalul Coldea şi nu ştiu, să îi pup inelul sau ghiulul, să îi jur credinţă, nu ştiu. Nu m-am întâlnit niciodată cu Coldea. Cu domnul Maior m-am văzut o singură dată la o discuţie după ce am preluat Realitatea. Domnul Maior m-a rugat să trec pe la generalul Coldea şi nu s-a mai întâmplat acest lucru. Pur şi simplu nu s-a mai întâmplat. Am discutat cu domnul Maior despre multiple teme, inclusiv despre Realitatea. Dorinţa lui era ca acest post de televizune să le ofere susţinere în interese naţionale. A fost o discuţie absolut legitimă. Asta se întâmpla în 2012”, a mai declarat Schwartzenberg.
Afaceristul a mai spus că se vedea ocazional şi cu fostul şef SRI Bucureşti, Vasile Cămărăscu, a cărui logodnică, Irina Chirica, a fost adusă de el în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Realitatea Tv.
„I-am oferit această poziţie considerând că este omul potrivit la locul potrivit. Exact în acea perioadă, domnul Cămărăscu a părăsit serviciul. Nu am luat-o pe Irina că era logodnica lui Cămărăscu de la SRI, am luat-o că era prietena mea de 20 de ani. Pe domnul Cămărăscu l-am cunoscut într-un cerc de prieteni din Bucureşti, mi l-au prezentat, cred că el se afla acolo 40 la sută din amiciţie, 60 la sută pentru a monitoriza, spiona în interesul SRI-ului. (….) Nu am avut niciodată o întâlnire oficială cu Cămărăscu. Mă vedeam la un mic dejun, la o masă, sunt convins că înregistra foarte multe dintre acele întâlniri. Sunt convins că toate le raporta”, a mai spus Schwartzenberg.
Elan Schwartzenberg a plecat din România în vara anului 2012, cu puţin înainte de a fi citat pentru audieri la DNA în dosarul în care Sorin Blejnar era cercetat pentru evaziune fiscală cu produse petroliere.
În ianuarie 2014, omul de afaceri a apărut în timpul vizitei lui Traian Băsescu în Israel, ţară unde România nu are acord de extrădare. Era după momentul în care DNA transmisese citaţii pe numele lui, prin comisii rogatorii, autorităţile din Israel răspunzând că nu a fost găsit. În 2014, DNA îl căuta pe Elan Schwarzenberg pentru o presupusă fraudare în procedura de preluare a pachetului majoritar de acţiuni al Realitatea Media.
Procurorii anticorupţie au cerut şi au obţinut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită într-un dosar disjuns dintr-o anchetă ce îl viza pe Radu Mazăre, DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală. Pe baza mandatului obţinut de la judecători, Elan Schwartzenberg figurează ca urmărit internaţional de statul român din iunie 2016.