dosare ,senat ,coruptie,csat,revizuire,declasificare,hotărâre,
Featured, Politic

Efectele desecretizării hotărârii CSAT privind corupția

Desecretizarea hotărârii CSAT privind combaterea corupției va atrage revizuirea dosarelor bazate pe acest document. Vor fi desecretizate și planurile de acțiune comună SRI-DNA, bazate pe protocolul încheiat de cele două instituții.

Senatul a adoptat proiectul de lege pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei cu 79 de voturi „pentru”şi 17 voturi „împotrivă”. Proiectul a fost iniţiat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, alături de deputatul PSD Mircea Drăghici. Proiectul adoptat de Senat mai trebuie să treacă și de Camera Deputaților pentru a deveni lege.

”Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea 182/2002 se declasifică Hotărarea CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și toate documentele care conțin informații clasificate având ca temei Hotărârea”, prevede actul normativ. Documentele nu mai produc efecte de orice natură începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

Senatorii juriști au adăugat un articol în proiectul inițial potrivit căruia cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a acestui document din baza acestei hotărâri, sunt supuse revizuirii. Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate. În aceste condiții, toți cei condamnați pe baza interceptărilor SRI, ar putea cere revizuirea.

”Iniţiatorul a invocat o declaraţie a directorului SRI, care vorbea la un moment dat de 322 de dosare. Deci, par să nu fie foarte multe, cel puţin la prima vedere. După declasificare, dacă se va constata că sunt mai multe dosare, o să vedem atunci. Dacă în derularea proceselor în momentul de faţă vor fi şi alte instanţe care vor invoca documente clasificate la care părţile nu au avut acces, o să vedem atunci”, a afirmat Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice din Senat.

Amendamentul lui Băsescu

 Printre amendamentele aprobate se numără unul depus de fostul președinte Traian Băsescu. ”Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA şi SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ şi SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 04.02.2009”, prevede amendamentul lui Traian Băsescu. Fostul președinte a declarat că hotărârea CSAT nr. 17/2005 nu trebuie desecretizată pentru că nu este secretă. Fostul preşedinte al României a spus că pentru o bună informare a populaţiei ar trebui desecretizate planurilor de acţiune comune între SRI şi DNA, făcute în baza protocolului încheiat în 2009 între aceste instituţii.

 

Un amendament aprobat de Comisia juridică vizează termenele până la care se depun plângerile. ”Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit”, prevede unul dintre amendamente. Termenul iniţial, în forma proiectul înregistrat la Senat în care te puteai adresa instanţelor era de şase luni.

Ce își amintesc Băsescu și Tăriceanu

În 2005, cand a fost aprobată această hotărâre, Traian Băsescu era președinte al CSAT iar vicepreședinte, în calitate de prim ministru, era Călin Popescu Tăriceanu. În 30 martie 2017, Traian Băsescu afirma că potrivit Hotărârârii 17/2005 instituțiile implicate erau Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, nu și SRI. 

Călin Popescu Tăriceanu a declarat în aprilie 2017, că protocoalele SRI-DNA nu a fost discutate în CSAT.Acesta spunea că, după 13 ani, nu îşi mai aduce aminte detalii, dar este necesar ca toate protocoalele să fie ”scoase la lumină”.

 

 
blank