Produsul Intern Brut al Franţei va înregistra o cădere de aproximativ 6% în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, afectat de pandemia de COVID-19 care a paralizat o mare parte a economiei.

Astfel, a doua economie a zonei euro intră în recesiune, conform unei estimări publicate miercuri de Banca centrală a Franţei, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Aceasta ar fi cea mai proastă performanţă trimestrială înregistrată de economia franceză după 1945. PIB-ul Franţei s-a contractat deja cu 0,1% în trimestrul patru al anului trecut, conform datelor oficiale publicate de Institutul naţional de statistică (Insee), ceea ce înseamnă că Franţa este, tehnic în recesiune.

„Ar trebui să ne întoarcem la cel de al doilea trimestru din 1968, marcat de evenimentele din luna mai, pentru a găsi o scădere trimestrială a activităţii de asemenea amploare”, a detaliat Banca Franţei. Atunci PIB-ul Franţei a înregistrat o cădere de 5,3% de la un trimestru la altul, din cauza protestelor studenţilor şi grevelor generale.

Și ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, anticipa că Franţa va înregistra în 2020 cea mai gravă recesiune economică de la sfârşitul celui de al doilea război mondial.

„Cea mai proastă cifră de creştere pe care a cunoscut-o Franţa după 1945 a fost în anul 2009, după marea criza financiară din 2008, când economia a înregistrat o contracţie de 2,2%. Probabil vom avea o contracţie mai amplă în acest an. Această arată amploarea magnitudinii şocului economic cu care ne confruntăm”, a spus Bruno Le Maire.
Activitatea economică a scăzut cu 32%

Potrivit unei anchete realizate de Banca centrală a Franţei în rândul a 8.500 de companii, activitatea economică a fost cu aproximativ o treime (32%) sub nivelul normal în ultimele 15 zile din luna martie. În aceste condiţii, fiecare două săptămâni în care Franţa este în carantină ar putea reduce activitatea economică anuală cu 1,5 puncte procentuale, estimează Banca Franţei.

Cu toate acestea, Banca Franţei subliniază că această cifră nu trebuie extrapolată abuziv, în condiţiile în care efectele măsurilor de carantină ar putea evolua. Începând din data de 17 martie francezii sunt obligaţi să rămână în case, conform unor măsuri de carantină care oficial se vor încheia pe 15 aprilie, dar guvernul de la Paris a avertizat că ar putea fi prelungite.

Citeste si...  Ţiriac se duce în Franţa, ca oficial, în numele României

Analiza Băncii centrale a Franţei confirmă că majoritatea sectoarelor economie au cunoscut pierderi puternice de activitate, cele mai afectate fiind construcţiile, comerţul, transporturile, industria hotelieră şi restaurantele. Pentru a evalua acest recul, Banca Franţei a luat în calcul în special zilele în care companiile au fost nevoite să îşi înceteze activitatea în ultimele 15 zile din luna martie.

În condiţiile în care activitatea economică s-a redus dramatic, companiile au raportat o creştere a cererilor pentru credite. Guvernul de la Paris a pus la punct un program pentru a garanta împrumuturi de la băncile comerciale în ideea de a menţine lichidităţile firmelor şi a evita intrarea lor în incapacitate de plată.

Planul de salvare la nivelul UE se lasă așteptat

În contextul pandemiei cu coronavirus, care a îngenuncheat economiile europene, liderii UE au eșuat, miercuri, să ajungă la un acord în privința pachetului fiscal de salvare.
După o noapte de discuţii, miniştrii europeni de Finanţe nu au ajuns la un acord privind răspunsul economic comun la pandemia de coronavirus, a anunţat preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, care a convocat o nouă reuniune pentru ziua de joi.

Dificultăţile pentru ajungerea la un acord au fost generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului şi cele din sud, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune („coronabonduri”), informează agenţiile de presă internaţionale.

Franţa speră să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui „fond de relansare” care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.