Economia a ajuns un test pentru spăgari știu din discuții telefonice că românii, cei mai radicali luptători anticorupție cînd a fost vorba de reacții economice la vreme de pandemie, au umflat contractele angajaților. Dacă tot plătește statul un 75 % din salariul mediu, poate scot mai mult. Și, i-au trecut pe angajați pe o altă companie la colaborare pe care să le mai dea diferența. Găinărie românească! Dar și spirit falimentar, furt din buget, fanar economic, morală de pușărie! Un amic, investitor din provincie, duce zilnic vitaminele C, D și magneziu forte tuturor angajatelor și produce la greu pentru comenzi externe. Unii așteaptă recompensa de la buget, alții nu vor decît să fie lăsați în pace.

Economia a ajuns un test pentru spăgari din păcate, cei mai mulți așteaptă sprijin de la buget. Cele 3,3 miliarde de euro aprobate de Comisia Europeană pe care să-i împartă. Adică sprijin pentru IMM-uri. La capitolul IMM-uri, trebuie să includem și firmulițele de genul celor făcute de nevestele ofițerilor SRI care aduc măști din China și le vînd cu preț de 5-10 ori mai mare. Adică, să acordăm sprijin miilor de producători de ace, brice și carice care nu produc mare brînză și fac bani din contractele cu marile companii de stat. de regulă, din energie.

Economia a ajuns un test pentru spăgari, descurcăreți și proști

Ce se va alege din relansarea economiei românești printr-o asemenea infuzie de bani? Absolut nimic! Prelungim și adîncim agonia! Ne furăm singuri căciula. Hotărît și pe mai departe, socotind că aici stau redresarea, dezvoltarea, progresul României! Nimic mai mult!
Cititorul, inclusiv politicianul, poate să ignore aceste rînduri. Subsemnatul nu are nici o oră de studii economice. Am terminat Facultatea de Filologie, am fost toată viața jurnalist și, pentru o vreme, am lucrat în parteneriat cu cîteva mari companii de media, între cele mai puternice și mai faimoase de pe glob. Cîțiva ani am învățat de la grupurile Lagardere, Omnicom și Bertelsmann cu ce se mănîncă o afacere. Atît. De la acestea am deprins cîte ceva folositor pentru toată viața. Atît. Drept pentru care nu pot pretinde că mă apropii de soluții corecte într-o problemă atît de complicată precum cea în care se află țara noastră acum. Am găsit însă o listă de priorități formulată simplu și clar de Petrișor Peiu în articolul „Cum va arăta lumea după criză? Unde va fi România?”, din care reproduc:

Citeste si...
Carmen Iohannis, a fost citată din nou de procurorii Parchetului General

-Autostrada Pitești-Sibiu, 1,5 miliarde de euro

– Autostrada Comarnic-Brașov, 1,5 miliarde de Euro

– Autostrada Iași-București, 3 miliarde de euro

– Drumul expres Craiova-Pitești, 800 de milioane de euro

– Calea ferată de mare viteză București-Cluj Napoca, 8 miliarde de euro

– Calea ferată de mare viteză București-Iași, 5 miliarde de euro

– Calea ferată de mare viteză București- Craiova, 2 miliarde de euro

– Trei institute oncologice mari (București, Cluj-Napoca și Iași) și trei institute cardio-vasculare mari (tot la București, Cluj-Napoca și Iași -2 miliarde de euro

– Șase universități în primele 1000 din lume, 150 de milioane de euro

– Exploatarea de către Romgaz a resurselor de gaze din Marea Neagra și generalizarea alimentarii cu gaze pentru tot teritoriul

– Doua noi centrale electrice pe gaze cu o putere instalata de cate 800 Mw si doua noi reactoare nucleara cu o putere instalata de cate 1000 Mw.

Lista mi se pare cît se poate de corectă. Ba, se arată a fi destul de ambițioasă. Poate că n-ar strica să o așezăm într-o scară de priorități. Și toți banii pe care îi putem strînge de la Uniuna Europeană, de la Bănci și din împrumuturi, să-i dedicăm îndeplinirii acestui plan de dezvoltare bazat pe aceste priorități. Cine este capabil să lucreze sau să producă în perimetrul acestor proiecte primește bani din bugetul alocat redresării. Cine nu, nu. Doar scutiri de taxe, deduceri și reduceri, vouchere de folosit în obligațiile către stat. Atît. S-ar curăța toată economia românească de firme căpușă, am scoate din competiție și firmele acoperite ale SRI și ale celorlalte servicii secrete și căpușele politicienilor folosite la intermedieri.

Și ar mai rămîne de umblat pe numărul bugetarilor, pe pensiile lor exagerate, pe numărul mare de oameni în primării, ministere, servicii secrete și agenții guvernamentale. Tot ce se cîștigă din aceste reduceri se mută la dezvoltare și redresare.
Criza generată de pandemie poate fi prilejul (și pretextul) unei curățenii în aparatul de stat și în șmecheriile care parazitează economia românească. Plus această listă fermă de priorități!
Din păcate, ne lipsesc doar conducătorii care să aplice un asemenea plan simplu!