Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat joi evaluarea actualizată a riscurilor în ceea ce privește pandemia de COVID-19, cu date valabile la data de 13 septembrie, document care plasează România printre cele șapte țări unde trendurile înregistrate provoacă mari îngrijorări.

În aceste cazuri, ECDC recomandă implementarea de intervenții nefarmaceutice mai stricte, singurele în măsură să reducă riscul mortalități de la ridicat la moderat.

România este inclusă în grupul țărilor care înregistreză o evoluție care provoacă o mare îngrijorare, cu rate de notificare mari sau în creștete la cazurile mai vechi și, prin urmare, o proporție crescută a cazurilor spitalizate și severe. În această categorie, valabilă la 13 septembrie, au fost incluse, alături de România, șase state UE, respectiv Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Malta și Spania.

Cea mai ridicată rată a deceselor
Conform raportului ECDC, în săptămâna 37 (până la 13 septembrie), România înregistra cea mai ridicată rata deceselor în ultimele 14 zile, la 1 milion de locuitori, respectiv 30,3. Pe locul doi, la distanță considerabilă, era Spania (15,7), apoi Malta (10,1) și Croația (8,6).

La același moment, România înregistra o rată a cazurilor din ultimele 14 zile la 100.000 de locuitori de 85,3, plasându-se pe locul 6 în lista ECDC. Pe primul loc era Spania (270,7), urmată de Franța (151,3) și Cehia (106,2), Luxembourg (94,3) și Croația (86)

Rata de pozitivare a cazurilor de COVID-19 a fost de 6% în România, după Spania (10,9%), Cehia (7,8%) și Ungaria (6,3%).

Rata de testare, la 100.000 de locuitori a fost printre cele mai scăzute din UE/SSE, respectiv de 736 de teste, depășind doar Slovacia (517), Ungaria (636) și Bulgaria (343).
ECDC: România se numără printer statele UE

România era plasată pe primele locuri printre statele UE și Regatul Unit în ceea ce privește răspândirea noului coronavirus, și la evaluarea anterioară a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), publicat pe 10 august, cu date valabile până în 2 august.

Săptămâna trecută, pe 16 august, ECDC a transmis un semnal de alarmă privind creșterea numărului de cazuri confirmate cu noul coronavirus în multe țări din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și în Regatul Unit al Marii Britanii, ca urmare a ridicării restricțiilor și a relaxării măsurilor preventive, precum distanțarea fizică.

Progresele înregistrate, insuficiente pentru a evita îmbolnăvirea severă și decesele
Potrivit evaluării publicate joi de ECDC, în categoria în care a fost inclusă și România s-au observat deja rate ale deceselor mari sau în creștere sau urmează să fie înregistrate în curând. În unele zone locale sau regionale din aceste țări asigurarea serviciilor medicale este deja sub presiune, cu grade ridicate de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI și un nivel crescut al oboselii în rândul cadrelor medicale.

Progresele care s-au înregistrat în managementul cazurilor, în tratamentele și îngrijirile acordate încă nu sunt suficiente pentru a evita îmbolnăvirea severă și decesele într-o mare proporție a pacienților vulnerabili, arată documentul ECDC.

Implementarea unor intervenții nefarmaceutice mai stricte, care s-au dovedit eficiente în gestionarea pandemiei în toate țările UE/SEE și Regatul Unit al Marii Britanii în primivară, pare să fie singura strategie la dispoziție care poate să asigure un impact moderat, față de unul ridicat, al bolii asupra indivizilor și capacității/pregătirii sistemului sanitar.

Prin urmare, în aceste țări, chiar și cu o implementare rapdă și strictă a intervențiilor nefarmaceutice, per ansamblu riscul de COVID-19 este considerat drept ridicat în populația generală și foarte ridicat pentru persoanele vulnerabile.

Stella Kyriakides: „Nu putem să lăsăm garda jos”
Per ansamblu, evaluarea actualizată a riscurilor arată că ratele de notificare au crescut continuu în UE și în Regatul Unit începând cu luna august și că măsurile luate nu au fost întotdeauna suficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus, se arată în comunicatul Reprezentanței Comisiei Europene în România, care sintetizează documentul ECDC.

Prin urmare, se prezicează în document, este esențial ca statele membre să aplice pe scară largă toate măsurile necesare încă de la primul semn de izbucnire a unor noi focare. Ele includ intensificarea testării și depistării contacților, îmbunătățirea supravegherii asistenței medicale publice, asigurarea unui acces mai bun la echipamente individuale de protecție și la medicamente și asigurarea unei capacități suficiente de asistență medicală, în conformitate cu acțiunile prezentate de Comisie în luna iulie.

„Noua evaluarea de astăzi a riscurilor ne arată în mod clar că nu putem să lăsăm garda jos. În condițiile în care în unele state membre se constată un număr mai mare de cazuri decât în cursul vârfului epidemic din luna martie, este foarte clar că criza pe care o traversăm nu este încheiată. Ne aflăm într-un moment decisiv și toată lumea trebuie să acționeze decisiv și să utilizeze instrumentele de care dispunem. Aceasta înseamnă că toate statele membre trebuie să fie pregătite să aplice imediat și la momentul potrivit măsuri de control, încă de la primul indiciu de posibile focare noi. Aceasta ar putea fi ultima noastră șansă de a împiedica repetarea situației din primăvară”, a transmis Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

„În prezent, asistăm la o creștere îngrijorătoare a numărului de cazuri de COVID-19 în Europa. Până când nu există disponibil un vaccin eficace, identificarea rapidă, testarea și carantinarea contacților cu risc mare sunt unele dintre cele mai eficiente măsuri de reducere a transmiterii virusului. Este în responsabilitatea fiecăruia să aplice continuu măsurile personale de protecție necesare, cum ar fi distanțarea fizică, igienizarea mâinilor și rămânerea acasă atunci când se simte rău. Pandemia este departe de a se fi încheiat și nu trebuie să lăsăm garda jos”, a afirmat și Andrea Ammon, directorul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Opțiuni de răspuns identificate de ECDC
Evaluarea riscurilor efectuată de ECDC constată că intervențiile nefarmaceutice, cum ar fi distanțarea fizică, menținerea igienei optime și utilizarea de măști faciale s-au dovedit a fi insuficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus. În același timp, impactul ratelor crescute de infectare variază de la o țară la alta. În timp ce în unele țări creșterea lor afectează în principal persoanele mai tinere (cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani), având drept rezultat principal cazuri ușoare și asimptomatice, în alte țări creșterea lor conduce la sporirea deceselor în rândul persoanelor în vârstă. Situația epidemiologică actuală prezintă un risc crescător pentru grupurile cu risc crescut și pentru cadrele medicale și necesită măsuri specifice imediate în materie de sănătate publică.

În cadrul evaluării sale a riscurilor, ECDC identifică mai multe opțiuni de răspuns, cum ar fi consolidarea capacităților în materie de asistență medicală și direcționarea acțiunilor din domeniul sănătății publice către persoanele vulnerabile din punct de vedere medical și către cadrele medicale. ECDC îndeamnă la aplicarea unor intervenții nefarmaceutice, strategii de testare, măsuri de depistare a contacților, măsuri de carantină, unei comunicări adecvate cu privire la riscuri și a unor măsuri de protecție a sănătății mintale, se arată în documentul transmis.

În orientările sale privind intervențiile nefarmaceutice împotriva COVID-19, ECDC prezintă opțiuni disponibile pentru astfel de intervenții în diverse scenarii epidemiologice. Orientările evaluează dovezile privind eficacitatea acestor intervenții și abordează aspectele legate de punerea lor în aplicare, inclusiv obstacolele potențiale și factorii care facilitează aplicarea intervențiilor.

Documentul integral al ECDC:

Covid 19 Risk Assessment Increased Transmission 12th Update September 2020 by Gandul.info on Scribd




Citeste si...
Lavinia Sandru vorbeste deschis despre problema sotului ei Darius Valcov