Companiile de telecomunicații trebuie să transmită gratuit autorităților informaţiile care permit localizarea apelantului la numărul de urgență 112. Aceasta, chiar dacă telefonul mobil nu este echipat cu o cartelă SIM, a decis Curtea de Justiție a UE. Decizia vine în urma unei tragedii asemănătoare cazului Caracal.
După cazul Caracal, iata ce decizie a luat Curtea de Justiție a UE cu privire la Serviciul 112
S-a întâmplat în 2013, în Lituania, când o tânără de 17 ani a fost răpită, violată și arsă de vie în portbagajul unui autoturism. În timp ce era închisă în portbagaj, fata a sunat de pe un telefon mobil la 112 de 10 ori, pentru a cere ajutor.
Dar echipamentele centrului de recepție a apelurilor de urgență nu afișau numărul telefonului mobil utilizat, ceea ce a împiedicat localizarea sa. Nu s-a putut stabili dacă telefonul mobil utilizat de tânără era echipat cu o cartelă SIM și nici motivul pentru care numărul nu era vizibil la centrul de recepție a apelurilor de urgență, potrivit unui comunicat al CJUE.
Familia tinerei a cerut în instanță obligarea statului lituanian la repararea prejudiciului moral suferit de victimă și de ei înșiși. Potrivit familiei, statul lituanian nu a asigurat corect punerea în aplicare practică a Directivei privind „serviciul universal”, care prevede că statele membre se asigură că întreprinderile de telecomunicaţii pun la dispoziție în mod gratuit informații privind localizarea apelantului autorității care tratează apelurile de urgență la 112 imediat ce apelul a ajuns la acea autoritate. Această normă se aplică tuturor apelurilor către numărul de urgenţă 112.
Această omisiune ar fi dus la imposibilitatea de a transmite polițiștilor de pe teren informații privind localizarea tinerei răpite, ceea ce i-ar fi împiedicat să îi vină în ajutor, potrivit familiei.
Instanța din Lituania a cerut CJUE să stabilească dacă directiva privind „serviciul universal” impune statelor membre obligaţia de a asigura o astfel de punere la dispoziţie chiar dacă apelul este făcut de pe un telefon mobil neechipat cu o cartelă SIM şi dacă statele membre dispun de o marjă de apreciere la definirea criteriilor de acuratețe și fiabilitate ale informațiilor privind localizarea apelantului la 112 care le permite limitarea acestora la identificarea stației de bază care a preluat apelul, potrivit comunicatului.
În hotărârea pronunţată astăzi, Curtea arată că „[toate] apeluril[e] către numărul european unic pentru apelurile de urgență” sunt vizate de obligația de punere la dispoziție a informațiilor referitoare la localizarea apelantului. În plus, Curtea a statuat deja că directiva privind „serviciul universal”, în versiunea sa originală, impunea statelor membre, sub condiția posibilităților tehnice, o obligație de rezultat care nu se limitează la crearea unui cadru normativ adecvat, ci impune ca informațiile privind localizarea tuturor apelanților la „112” să fie transmise efectiv serviciilor de urgență. Prin urmare, apelurile la „112” efectuate de pe un telefon mobil neechipat cu o cartelă SIM nu pot să fie excluse din domeniul de aplicare al directivei privind „serviciul universal”,” se arată în comunicat.
Astfel CJUE a decis că directiva impune statelor membre UE, „sub rezerva fezabilității tehnice”, obligația de a se asigura că de la companiile de telefonie mobilă sunt puse la dispoziție gratuit informațiile referitoare la localizarea apelantului la 112, chiar și atunci când apelul este efectuat de pe un telefon mobil fără cartelă SIM.