In definitiv, traia bine, daca ar fi sa se gandeasca la grija cu care era inconjurat in cele cateva ceasuri in care era alaturi de femeia sa. Putea insa fi altfel, o viata in doi petrecuta impreuna, apoi Marey, apoi… Totul trebuia sa fie altfel! Mereu totul trebuie sa fie altfel… Isi ridica capulº de pe masa si isi misca bratele amortite. Putina miscare pe care o mai facea in momentele in care i se permitea sa se ridice ii era insuficienta, bratele il dureau, spatele si picioarele il dureau. Desi abia trecuse de treizeci de ani se simtea de optzeci. Existau limite peste care trecuse de mult timp deja, si o manie surda clocotea in el de mult timp.
Mai incercase sa rabufneasca, insa de fiecare data fara succes, era imediat pus la pamant si tarat inapoi in camaruta ce ii devenise in final casa, masa si pat. Fiind slabut, neavand forta necesara pentru a se opune macar unei femei, era lesne de doborat, iar aceasta nevolnicie se adauga sirului de alte si alte umilinte la care era si fusese supus pana atunci. El nu era facut pentru a se opune cu forta fizica, ci cu forta mintii, si stiuse ca niciodata sa nu ramana cuiva dator pentru o rautate sau o nedreptate. Descoperindu-si mai apoi aceasta indemanare in ale scrisului, realiyand ca poate trai din asta, se hotarase sa urmeze acest drum. In linistea camerei sale prinsesera viata ganduri, fapte si oameni, adevarurile vietii sale impletite cu plasmuiri si vise ce ar fi trebuit in sinea sa sa devina realitati.
Mai greu la inceput, iar mai apoi din ce in ce mai usor, se adaptase cerintelor, pentru ca nu scrisese doar ceea ce si-ar fi dorit el sa scrie, i se cerusera si altfel de scrieri pe diferite teme date de client, cereri de care se achitase cu succes, fara tragere de inima, adevarat, dar fiind bine platite alesese sa faca acest compromis. In definitiv, traind din ceea ce scria, la inceput de drum mai ales nu putea face prea multe mofturi, si totusi, daca i se cerea sa scrie despre un subiect cu care el nu era de acord, oricat de stramtorat ar fi fost la momentul acelei comenzi, gasea in el puterea de a refuza sa faca ceea ce i se cerea.
Nu intotdeauna fusese o alegere inteleapta, viata avea sa ii dovedeasca asta, cum se intamplase spre exemplu atunci cand i se comandase un discurs pentru un oarecare politician al urbei in care traia. Se apropiau alegerile si avea nevoie de un discurs emotionant si inaltator, pentru a atrage multimea la vot in favoarea sa. Se baza pe primul sau discurs, el era cheia in opinia sa, trebuia sa cutremure masele si sa le umple de un avant patriotic favorabil intereselor sale, asa ca apela la serviciile omului care incepuse sa atraga atentia cititorilor cu scrierile sale. Era un avantaj pentru amandoi, spusese primarul mai apoi, cand il chemase in biroul sau pentru o discutie mai potrivita pentru succesul si interesul fiecaruia, dupa cum se exprimase.