Două variante diferite ale unui protocol semnat în 2016 între Parchetul General şi SRI, una publică, afişată chiar de Ministerul Public pe pagina oficială, şi una care nu ar fi publică au fost expuse şi discutate joi noapte la TVR şi la Antena 3. Documentul oficial semnat de procurorul Augustin Lazăr şi de directorul SRI, Eduard Hellvig descrie condiţiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Consilierul premierului, Darius Vâlcov, a făcut publică o altă variantă a protocolului semnat între SRI şi Parchetul General, tot în anul 2016, în preajma alegerilor, acesta având mai multe prevederi decât cel care apare pe site-ul Ministerului Public. Documentul are ca dată de înregistrare decembrie 2016, dar este diferit de cel nesecret care apare pe site-ul ministerului Public. ”Au făcut spectacol desecretizând protocolul din 2009 care era deja abrogat”, a comentat Vâlcov pe Facebook.

Protocolul făcut public de Darius Vâlcov este încheiat între SRI şi Parchetul General şi are 27 de puncte. Are ca dată de înregistrare decembrie 2016, dar este diferit de cel nesecret care apare pe site-ul ministerului Public şi are doar 13 puncte. Parchetul General a publicat un protocol încheiat în anul 2016 cu SRI, valabil şi azi, ce prevede condiţiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Documentul este semnat de procurorul Augustin Lazăr şi de directorul SRI, Eduard Hellvig. Cele două variante nu corespund.

La rândul său, jurnalistul Doru Buşcu a declarat joi seara la TVR că, în ultimele zile, unele redacţii au primit un document care pune la îndoială dispariţia protocoalelor secrete SRI – Parchet General, a cărui autenticitate nu a putut fi verificată. Protocolul făcut public pe site-ul Ministerului Public ar fi diferit de cel care a ajuns la jurnalişti.

Potrivit documentului, la Obiectivul cooperării, se arată că valorificarea informaţiilor referitoare la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de legislaţia în vigoare. “Promovarea şi asigurarea comunicării permanente şi eficiente între Serviciu, prin structurile sale (centrale şi teritoriale) şi Parchet, respectiv structurile acestora (centrale şi teritoriale)”.

Doru Buşcu: documentele au fost semnate după decizia CCR, care era fermă

Nu ştim dacă e o poveste, poate să fie o însăilare. În martie 2016, CCR a interzis ca cercetarea penală să se facă prin intermediul SRI. Ca urmare, protocoalele despre care s-a tot vorbit, au fost desecretizare, într-un târziu. Imediat ce a fost desecretizat protocolul din 2009, au apărut declaraţii şi din partea Parchetului şi al SRI că întrucât legea nu mai acoperă aceste competenţe din partea SRI, acel protocol nu mai e valid. Însă, în urmă cu o săptămână o fantomă a început să bântuie prin redacţii. A apărut un document care pune la îndoială prin însăşi existenţa sa dispariţia protocoalelor. Între Parchet şi SRI. Este un document care înlocuieşte şi abrogă protocolul din 2009. Nu ştim dacă e fals sau adevărat. Poate să fie o contrafacere”, a declarat jurnalistul Doru Buşcu, cel care deţine săptămânalul “Caţavencii”.

În acest context, spune jurnalistul, Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI ar trebui să cerceteze şi să anunţe public dacă au mai fost sau nu alte protocoale.

“Sunt multe documente care bântuie prin redacţii şi unele nu au posibilitatea de a le verifica jurnaliştii. (…) Ăsta e un document tehnic, se numeşte un protocol, pare să fie nesecret, se găseşte la un link şi în afară de faptul că se cheamă la fel nu are legătură de cel de care vorbeam. Între timp, cam de pe când a început foiala a apărut acest protocol, fără ca cineva să fi vorbit de el, fără ca Parchetul sau Ministerul Public mai sunt nişte protocoale, dar sunt tehnice. Nu ştim dacă e adevărat sau nu pentru că e greu să verifici un document secret, dar ca ipoteză, un scenariu jurnalistic, s-a scurs un document spre anumite redacţii, aspectul de oportunitate e vizibil, s-a scurs şi apariţia lui, despre care nu am îndoială ca s-a putut afla la servicii, a putut să ducă la prepararea unui alt protocol pentru că elaborarea nu presupune numai persoane Hellvig şi Lazăr, prin urmare cercul martorilor ar trebui sa fie mai mare. E logic să facem un apel să cerceteze aceste aspecte şi să facem un apel către comisia parlamentară de anchetă a SRI să cerceteze şi apoi află şi publicul dacă au mai fost sau nu protocoale. Interesant e ca sunt semnate cu 4 zile înainte de alegeri şi au fost semnate după decizia CCR, care era fermă. Pot să fac o ipoteză: intuiţia trebuie să se oprească pentru că lipsesc probele. Nasul îmi spune că e ceva în neregulă, dar ne abţinem până când deciziile vin de la organele competente”, a mai spus Doru Buşcu.

Potrivit documentului, care apare pe site-ul ministerului Public, unde se precizează că are caracter nesecret, cele două părţi cooperează potrivit competenţelor fiecăreia, pentru stabilirea condiţiilor concrete de acces nemijlocit şi independent al Parchetului General la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI, pentru a efectua supraveghere tehnică.

Vâlcov: Ia să vedeţi ce mi-a lăsat mie cineva pe prag

Pe de altă parte, Darius Vâlcov comentează pe pagina sa de Facebook, unde a postat varianta secretă a Protocolului, cea cu 27 de articole,  pe care ar fi primit-o de la surse neprecizate: „Văd că se dezbate intens aşa zisul protocol semnat de Procurorul General cel oripilat de existenţa protocoalelor şi domnul Hellvig, cel care “modernizează” Serviciul de Informaţii…. Eu vă propun să nu mergeţi dupa fentă! Ia să vedeţi ce mi-a lăsat mie cineva pe prag…azi dimineaţă! BOMBAAA!!!

P.S.: se poate ca şi oamenii decenţi din interiorul sistemului să se fi săturat de aceste mizerii?! Mulţumesc, anonimule!

P.S.2: ne-au luat de proşti! Au făcut spectacol desecretizând protocolul din 2009 care era deja abrogat!”, scrie Darius Vâlcov, pe Facebook.

Purtătorul de cuvânt al SRI: Protocolul în 27 de puncte a existat, dar a fost denunţat 

Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, nu a negat autenticitatea protocolului secret publicat de Darius Vâlcov, însă a replicat că acesta nu a creat efecte, fiind denunţat la o lună după semnarea lui. „Este vorba despre un protocol denunţat, care nu mai există. Au existat două, unul secret, unul nefiind secret, care e public. Un protocol secret e semnat în decembrie 2016, în urma deciziei CCR, s-a ajuns la concluzia că e nevoie de protocol, însă acest protocol nu şi-a făcut efecutul pentru că în ianuarie 2017 a fost denunţat de SRI, împreună cu celelalte protocoale. Da, există (document de denunţare a acestui protocol. n.r.)”, a declarat Ovidiu Marincea, la Antena3.

Varianta SRI: Documentul a fost transmis Comisia de Control SRI

Ovidiu Marincea a precizat că documentul este şi la Comisia de Control SRI. „Din cunoştinţele mele, da, există la Comisia de control a SRI toate protocoalele, inclusiv acest protocol. Nu ştiu să răspund la întrebarea de cine a fost iniţiat şi cum a fost iniţiat. (…) A fost denunţat prin decizia SRI, a directorului Hellvig”.

Şeful Comisiei de Control SRI: nu l-am văzut. Verificăm mâine

– în miez de noapte este contrazis de Claudiu Manda, şeful Comisiei de Control SRI. „Nu am văzut nici la Directia juridică, nici la comisie Am avut totuşi 65 de protocoale (…) Am văzut documentul de denunţare, nu ştiu dacă aici e şi protocolul de care aţi vorbit, iar la Direcţia Juridică am văzut şi cel dintre ICCJ şi SRI. Mai degrabă cred că nu îl avem la comisie. Mâine verificăm”, a declarat Claudiu Manda, şeful Comisiei de Control SRI, la Antena 3.

Care e problema de constituţionalitate a variantei în 27 de puncte a Protocolului

Protocolul publicat de Darius Vâlcov indică o colaborare mult mai apropiată între SRI şi Parchetul General decât cea din varianta oficială. O colaborare care se apropie foarte periculos de limitele neconstituţionalităţii.

Reamintim care sunt exact limitele constituţionale ale colaborării dintre cele două instituţii, aşa cum au fost trasate de CCR în martie 2016. Astfel, prin Decizia nr. 51/2016, Curtea Constituţională a statuat că sintagma „alte organe specializate ale statului” din art. 142 (1) Codul de Procedură Penală este neconstituţională. Cu alte cuvinte, procurorul NU mai poate dispune ca supravegherea tehnică să fie făcută de alte organe specializate ale statului decât cele din interiorul sistemului judiciar. Astfel, documentele şi înregistrările rezultate din supravegherea tehnică efectuată de serviciile de informaţii nu mai pot constitui o probă într-un dosar penal, sub sancţiunea nulităţii. Este vorba despre probe obţinute prin: interceptarea comunicaţiilor, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare, reţinerea, predarea sau percheziţionarea corespondenţei, utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor, participarea autorizată la anumite activităţi, livrarea supravegheată, obţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice.

La o lectură mai atentă, rezultă printre rânduri că schimbul de informaţii şi cooperarea dintre operativii SRI şi procurori este mult mai strâns decât cel permis în mod constituţional.ca exemplu, formularea ” Parchetul coordonează, prin intermediul procurorilor desemnaţi, conform prevederilor legale, activitatea organelor de cercetare penală speciale ale Serviciului”. Prin înţelegere, SRI se obligă să transmită, la solicitarea Parchetului, informaţiile cu privire la fapte care fac obiectul unor dosare penale” poate duce la valorificarea neconstituţională a informaţiilor colectate prin mijloacele tehnice ale SRI.

Aici Protocolul cu 13 articole publicat de Parchetul General:

http://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/PROTOCOALE/protocol_privind_cooperarea_intre_sri_si_ministerul_public_privind_conditiile_de_acces_la_centrul_national_de_interceptare_a_comunicatiilor.pdf

Documentul prevede promovarea şi asigurarea cooperării permanente, prompte şi eficiente între Serviciul Român de lnformaţii, prin structurile sale şi Ministerul Public, respectiv structurile acestuia.

În capitolul doi al protocolului se arată că SRI asigură Ministerul Public şi organelor de cercetare penală accesul nemijlocit, direct, şi independent la sisteme tehnice detinute şi administrate de acesta, prin Centrul Naţional de lnterceptare a Comunicaţiilor, pentru punerea in aplicare a actelor de autorizare emise in temeiul prevederilor Codului de procedură penală sau a legii speciale, scop în care: asigură Parchetul General acces direct la sistemul de interceptare pentru a pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, pune la dispoziţia Parchetului aplicaţiile informatice deţinute de Centrul de Interceptare a Comunicaţiilor pentru a solicita operatorilor de comunicaţii electronice direct datele de trafic.

„Accesul Ministerului Public la sistemele tehnice se realizează direct, nemijlocit şi independent prin: utilizarea aplicaţiilor informatice de intercpetare specifice; managementul ţintelor şi al mandatelor de supraveghere tehnică, managementul utilizatorilor din cadrul structurii conectaţi la sistem, direcţionarea semnalului interceptat şi receptţionarea acestuia de structuri stabilite de Ministerul Public, exportul produselor interceptate prin intermediul aplicaţiilor informatice specifice”, se arată în protocol.

La rândul său, SRI, în calitate de administrator unic al Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, efectueză mai multe activităţi în baza protocolului: acordă sprijin tehnic, prin compartimente specializate privind întreţinerea aplicaţiilor şi a echipamentelor, acordă suportul tehnic necesar instalării şi configurării de aplicaţii pe terminalele de exploatare tehnică din administrarea Ministerului Public, inclusiv cele amplasate în sediile acestei instituţii.

Documentul arată că întreţinerea şi depanarea echipamentelor de criptare produse de SRI şi folosite de către cei de la Parchetul General revine SRI.

Procurorul mai poate cere unităţii specializate a SRI sprijin dacă întâmpină dificultăţi în folosirea sistemelor tehnice. De asemenea, tot la solicitare, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor acordă şi sprijinul necesar pentru identificarea soluţiei tehnice de interceptare, în cazul operatorilor de comunicaţii care nu au funcţia de interceptare activă. Dispoziţiile protocolului trebuie, aşa cum este speficat în mod expres în document, să fie aplicabile DNA şi DIICOT, cărora li se şi comunică.

Protocolul cu 27 de articole publicat de Darius Vâlcov