Magistratul care l-a eliberat pe Radu Mazare din arest, reclamat la CSM pentru sancţiuni

  kovesi

DNA-ul condus de Laura Codruta Kovesi a reclamat-o la Inspecţia Judiciară a CSM pe judecătoarea  Rodica Cosma, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând cercetarea şi, eventual, sancţionarea acesteia deoarece a respins propunerea de arestare preventivă a primarului Constanţei, Radu Mazăre.

Sesizarea DNA nu face decât să toarne gaz pe foc, mai mulţi judecători fiind nemulţumiţi de practicile procurorilor DNA care deschid dosare penale împotriva magistraţilor, pentru soluţiile şi hotărârile adoptate, încalcând în mod grosolan independenţa acestora, conform Lumea Justiţiei. Doar în ultimele două luni DNA a început urmărirea penală sau a trimis în judecată, pentru diverse fapte, nu mai puţin de şapte judecători, dosarele vizând hotărâri pronunţate de aceştia. Zeci de judecători de la Curtea de Apel Oradea şi Tribunalul Bihor au trimis sesizări către CSM în care cer Consiliului să ia atitudine faţă de practicile DNA, să clarifice dacă un judecător poate sau nu să dea detalii din dosar, despre probele după care a judecat, despre modul în care a deliberat sau despre cum a gândit când a pronunţat o soluţie. Unul dintre judecătorii puşi sub urmărire penală de procurorii anticorupţie a avertizat într-o scrisoare adresată Lumea Justiţiei că DNA riscă să se transforme într-o “suprainstanţă”, oricând judecătorii incomozi putând fi traşi la răspundere pentru soluţiile adoptate.

În cazul primarului de Constanţa, DNA o acuză pe judecătoarea Rodica Cosma că a nesocotit în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil normele de drept procesual penal, reproşându-i creativitatea şi originalitatea. Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale „Henri Coandă” – pentru a-l ajuta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.

Practic, DNA cere sancţionarea disciplinară judecatoarei Rodica Cosma pentru “lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii” şi “exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau grava neglijenţă”, mai scrie Lumea Justiţiei.

Concret, procurorii o acuză pe Rodica Cosma că a susţinut că lipseşte o probă şi că nu se desprinde existenţa unui dialog între Mazăre şi omul de afaceri, din care să reiasă ca primarul a primit mita. DNA pretinde că modul de aplicare a dispoziţiilor referitoare la măsurile preventive este “profund străin” de “spiritul ce se degajă din scopul, condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive în general dar şi din condiţiile, cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive reglementate prin dispoziţiile art.202, art.223 CPP şi denotă încălcarea normelor de procedură”. Iată cum DNA cere anchetarea şi sancţionarea disciplinară a unei judecătoare, pentru modul în care aceasta a analizat dosarul şi pentru că a refuzat să dea o soluţie pe placul procurorilor. Judecătorii sunt independenţi, iar soluţiile lor nu pot fi puse la îndoială decât atunci când se dovedeşte că în schimbul acestora au beneficiat de anumite foloase sau câştiguri, ceea ce nu este cazul de faţă. Mai mult, cei de la DNA par să omită faptul că hotărârea judecătoarei Rodica Cosma a fost confirmată de două colege ale acesteia de la Înalta Curte, Silvia Cerbu şi Simona Encean. Judecătoare pentru care DNA nu a cerut anchetarea disciplinară, cel puţin până în momentul de faţă. Vă prezentăm câteva fragmente din plângerea DNA, dată publicităţii de Lumea Justiţiei.

“Interpretare greşită”

“În conformitate cu prevederile art.97 alin.(1) din Legea nr.303/2004 şi art.45 din Legea nr.317/2004, republicate, cu modificările şi completările ulterioare, vă solicităm să efectuaţi verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către doamna Rodica Cosma, judecător de drepturi şi libertăţi în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, fapta ce ar putea constitui abatere disciplinară, prevăzută de art.99 lit.r) şi t) din Legea nr.303/2004, pentru următoarele considerente: (…) Judecătorul de drepturi şi libertăţi a susţinut, practic a reproşat procurorului că lipseşte o anume probă, iar sub acest aspect, în motivare a reţinut că nu se desprinde vreun dialog dintre inculpatul Mazăre Radu şi inculpatul Morgerstern Avraham din care să rezulte că banii au fost primiţi de inculpatul Mazăre Radu de la inculpatul Morgerstern Avraham – fila nr.34 motivare judecător fraza 4. Practic, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că, dacă ar fi existat o astfel de probă, aceasta ar fi fost în măsură să dea greutate faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor şi să consacre/consfinţească realitatea de necontestat că banii, obiectul mitei sunt în contul inculpatului Mazăre Radu. Se observă, aşadar, că judecătorul de drepturi şi libertăţi Rodica Cosma este exponenta susţinerii că luarea măsurii arestării preventive este posibilă numai dacă printre probele administrate de procuror, supuse evaluării judecătorului, se regăseşte o anumită probă indicată de acesta! Deci, per a contrario în absenţa probei pe care o indică judecătorul de drepturi şi libertăţi nu se poate în mod rezonabil susţine acuzaţia. O asemenea interpretare este greşită, iar un asemenea mod de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la măsurile preventive sunt profund străine spiritului ce se degajă din scopul, condiţiile generale de aplicare a măsurilor preventive în general dar şi din condiţiile, cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive reglementate prin dispoziţiile art.202, art.223 CPP şi denotă încălcarea normelor de procedură.

“Grav, neîndoielnic şi nescuzabil”

Mai mult, acreditează ideea că ori de câte ori nu există o probă la care se <gândeşte> judecătorul de drepturi şi libertăţi, nu poate fi justificată măsura arestării preventive, iar când există o probă evidentă, directă sau la limita evidenţei, există obligaţia dispunerii măsurii preventive. Nimic mai absurd, cu atât mai mult cu cât în faza de urmărire penală este chiar imposibilă diferenţierea între probe şi ce indicii temeinice, pe de o parte, iar pe de altă parte o asemenea interpretare a judecătorului induce obligaţia evaluării cantitative, ceea ce, de asemenea, contravine dispoziţiilor legale. Încălcarea normelor de procedură de către doamna judecător Cosma Rodica nu s-a oprit aici, ci a continuat, deoarece, contrar aserţiunilor anterioare a arătat, că <dat fiind, însă, faptul că împotriva celor doi inculpaţi se derulează o procedură judiciară, pentru buna desfăşurare a acesteia, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că se impune luarea măsurii preventive a controlului judiciar>.(…) Apreciem că, în raport cu normele interne şi europene, doamna judecător Cosma Rodica a nesocotit în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil normele de drept procesual penal. Concluzia instanţei de judecată nu are nicio legătură cu procesul de evaluare a probelor şi de analiză a scopului, condiţiilor generale de aplicare a măsurilor preventive, a cazurilor de aplicare a măsurii arestarii preventive reglementate prin dispoziţiile art.202, art.223 CPP. Concluzia judecătorului de dreptului şi libertăţi Cosma Rodica reflectă doar strădania de a evoca fără analiză susţinerile părţilor, contrar responsabilităţii funcţiei de judecător care impune major interpretarea judiciară prin aplicarea legii, nu creativitate şi originalitate”.

Citeste si...  Nepoata lui Osama Bin Laden s-a lasat fotografiata goala!