La ultimul termen din dosarul Gala Bute, procurorul de caz a cerut instanţei pedepse majorate şi condamnare cu executare pentru cei care au primit pedepse cu suspendare pe fond. Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanţă, la 6 ani de închisoare.
La ultimul termen de miercuri de la instanţa supremă, în dosarul „Gala Bute”, a fost audiat Adrian Gărdean, martor denunţător în această cauză, dar şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja.
Avocaţii Elenei Udrea au cerut amânarea cauzei pentru ca aceasta să poată fi audiată, însă instanţa a respins această solicitare pe motiv că este „opţiunea exclusivă a inculpatei de a nu participa la propria cauză”.
„Lipsa sa e o consecinţă asumată şi proprie de a nu fi în sala de judecată. Nu este dovedită imposibilitatea obiectivă a lipsei de la termen”, a conchis judecătorul.
Apărătorii fostului ministru al Turismului au mai cerut, având în vedere declasificarea protocolului dintre Parchetul General şi SRI, emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care să se specifice solicitarea scrisă făcută de procurorul de caz, indicarea dosarului penal şi a numelui procurorului, să se spună dacă SRI a comunicat integral sau selectiv interceptările din dosar, să se precizeze dacă au fost transcrieri operative, făcute pe moment, să se precizeze dacă au existat echipe comune, mixte şi ce activităţi au făcut acestea precum şi să se certifice dacă a existat un suport de specialitate în dosar.
„Mandatele au fost autorizate la cererea Serviciului în baza cererii de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste mandate de interceptare sunt la volumele dosarului şi, în afară de aceste mandate şi de nişte redări, noi nu cunoaştem nimic. Potrivit deciziei CCR 51, toate actele emanate de SRI în acest dosar sunt nelegale. Astfel că toate probele aduse sunt lovite de nulitate absolută. Considerăm că anularea acestor probe constituie temei ca dosarul să fie retrimis instanţei de fond”, a arătat avocatul Elenei Udrea în instanţă.
O a doua solicitare a apărătorilor fostului ministru a fost transmiterea unei adrese similare la Serviciul Român de Informaţii (SRI), prin care să se precizeze dacă vreunul dintre martori este sau nu colaborator al acestui Serviciu.
„Vrem să dovedim că a existat un interes deosebit în realizarea probelor al SRI. Instanţa să ceară instanţei supreme numele judecătorului ÎCCJ care a autorizat SRI pentru efectuarea interceptărilor dintre Gărdean Adrian şi Gărdean Miron. E posibil ca judecătorul respectiv să fie în compunerea completului de judecată”, a mai spus avocatul în instanţă.
În dosarul Gala Bute, Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanţă, în martie 2017, la şase ani de închisoare pentru mai multe fapte. În acelaşi dosar, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoş Botoroagă la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.
Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat de instanţa supremă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi trei ani pentru încă o infracţiune de evaziune fiscală, instanţa contopind pedepsele şi dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.Pe de altă parte, fostul ministru Ion Ariton a fost achitat pentru infracţiunile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosirea influenţei.