Procurorii au cerut avizul Camerei Deputaţilor pentru urmărirea penală a fostului ministru

chitoiu

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut procurorului general al Parchetului instanţei supreme să solicite Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chiţoiu, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor.

Șeful Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general referatul în vederea sesizării Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale față de Daniel Chiţoiu pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanțelor Publice.

„În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituția României, art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999 și ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curții Constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul în vederea sesizării Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale față de Daniel Chiţoiu pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanțelor Publice”, se arată într-un comunicat al DNA transmis marți presei.

DNA precizează că cererea referitoare la efectuarea urmăririi penale are în vedere faptul că, în acest moment, există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chiţoiu a inițiat adoptarea unei ordonanțe de urgență al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracțional constituit pentru a favoriza interesele Carpatica Asig, în lipsa unei urgențe reale și cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.

„Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a lui Daniel Tudor, vicepreședinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum și înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecția intereselor financiare ale Carpatica Asig. Având în vedere că membrii Consiliului sunt numiți de către Parlament, în ședință comună a celor două camere, pentru un mandat de 5 ani, iar revocarea lor se dispune după aceeași procedură doar dacă nu mai îndeplinesc condițiile de numire, singura modalitate în care putea fi atins acest rezultat era modificarea condițiilor prevăzute pentru numirea membrilor consiliului”, se arată în comunicat.

Probele administrate au relevat că, în calitate de ministru al Finanțelor Publice, Daniel Chiţoiu a inițiat un proiect de ordonanță de urgență care reducea numărul membrilor consiliului și prevedea noi cerințe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiția experienței profesionale de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor.

„Această cerință nu exista anterior și îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Daniel Tudor, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiția, având în vedere că nu își echivalase studiile efectuate în străinătate. Probele administrate în cauză au arătat că noile dispoziții urmăreau exclusiv eliminarea lui Daniel Tudor, iar condițiile de experiență au fost modificate de mai multe ori, în diferite etape de redactare a proiectului, pentru a fi adaptate situației personale a acestuia și pentru a evita excluderea altor membri care aveau o experiență apropiată”, susțin procurorii.

Sursa citată menționează că în nota de fundamentare au fost invocate angajamentele pe care ASF și le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internațional și cu reprezentanții Comisiei Europene, deși, potrivit probelor administrate, a rezultat că această mențiune a fost introdusă doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgența reglementării și pentru a-i determina să accepte criteriile de experiență stabilite în mod arbitrar.

„Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiției care a formulat observații de esență, invocând interdicția constituțională a introducerii de incompatibilități care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanței de urgență. Totodată, a fost invocat caracterul potențial neconstituțional al unei ordonanțe de urgență care modifică dispozițiile referitoare la membrii consiliului, la mai puțin de trei luni de la adoptarea de către Parlament a unei legi care reglementa același domeniu. Deși HG 561/2009 prevedea că, într-o asemenea situație, inițiatorul trebuie să întocmească o notă justificativă în care să indice modalitatea în care și-a însușit observațiile sau să prezinte argumentele pentru care nu și le-a însușit, Daniel Chițoiu a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului fără a înlătura prevederile contestate și fără a întocmi nota menționată”, au constatat anchetatorii.

DNA subliniază că, ulterior, proiectul de ordonanță a fost supus aprobării pe lista suplimentară a ședinței de Guvern din dimineața zilei de 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deși acesta era obligatoriu potrivit prevederilor art. 24 alin. 2 din H.G. nr. 561/2009.

În cursul aceleiași zile a fost adoptată în forma propusă de inițiator OUG 94 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României în 18 octombrie 2013.

„Inițierea unui act normativ care nu urmărește un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup și care nu se adresează unei situații generale, ci unei persoane determinate, în lipsa unei urgențe reale și cu eludarea procedurii prealabile, reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor care îi reveneau în calitate de ministru. În referatul procurorilor se arată că, prin faptele descrise au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului și ASF, instituții cu rol esențial în garantarea respectării legii și a principiului transparenței instituționale și care ar trebui să acționeze exclusiv în interesul public, cât și lui Daniel Tudor, vicepreședinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcția ocupată. În același timp, grupul infracțional care viza protejarea intereselor Carpatica Asig ar fi obținut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influența deciziile autorității de supraveghere și control”, se mai spune în comunicat.