Featured, Sport

DNA a început cercetările în dosarul Burleanu. Preşedintele FRF – acuzat de înşelăciune şi deturnare de fonduri europene. Sunt vizate cheltuieli de milioane de euro şi zeci de hotărâri ale Comitetului Executiv

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au pus în mişcare cercetările în dosarul plângerilor penale făcute de mai mulţi membri afiliaţi ai FRF privind fapte comise de actualul preşedinte, Răzvan Burleanu, în intervalul 2014-2018. Printre acuzaţiile formulate în plângerile respective se regăsesc, potrivit surselor ProSport, deturnarea de fonduri, înşelăciunea şi uzurparea de calităţi oficiale.

Publicaţia noastră a descoperit că la MTS au ajuns, în urmă cu aproximativ două săptămâni, nişte cereri ale procurorilor DNA, care doresc să afle detalii despre statutul juridic al FRF, despre situaţia Comitetului Executiv şi alte informaţii de natură să clarifice legalitatea în care s-a aflat, după 2014, conducerea federaţiei. ProSport a cerut lămuriri pe această temă chiar de la Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Instituţia a confirmat informaţiile: „În legătură cu solicitarea dumneavoastră, vă informăm că nu vă putem da detalii sau alte amănunte în legătură cu solicitarea DNA, fiind vorba despre o cercetare în curs. Pentru alte informaţii vă rugăm să vă adresaţi parchetului respectiv“.

Comitetul Executiv a fost declarat definitiv ilegal de instanţe în 2015, dar a continuat să ia decizii care implicau cheltuieli de milioane de euro

Plângerile la adresa lui Burleanu şi a conducerii FRF au început să sosească la DNA astă-toamnă. ProSport a dezvăluit în exclusivitate, la momentul respectiv, demersul lui Tudor Iacov, preşedinte la Progresul Bucureşti. Vexat de faptul că Burleanu şi comisiile FRF acoperă ilegalităţile comise în interiorul AMFB şi tolerează chiar infracţiuni de corupţie şi dare de mită (secretarul general al AMFB, Claudiu Baboia, a fost şi condamnat, între timp, dar continuă să rămână în funcţie, contrar Codului Disciplinar al FRF, FIFA şi UEFA), Iacov a făcut o plângere penală pe care a depus-o la DNA. Conducătorul de la Progresul a reclamat mai multe fapte comise de Burleanu – despre multe dintre ele, ProSport v-a informat atunci când s-au produs.

Ulterior, la DNA au aterizat şi alte plângeri depuse de şefii unor Asociaţii Judeţene de Fotbal şi de conducătorii altor cluburi.

Iată, pe scurt, câteva din acuzaţiile formulate în plângerea penală:

– lipsa calităţii legale a Comitetului Executiv, începând din martie 2014 până în ziua de astăzi, ceea ce face ca toate hotărârile acestui for, inclusiv aprobarea unor cheltuieli de zeci de milioane de euro, să fie ilegale.
Instanţele de judecată au declarat în 2015 ilegală, prin sentinţă definitivă, componenţa Comitetului Executiv al FRF, astfel că, în faţa statului român, conducerea federaţiei este aceeaşi din 2011 (cu Mircea Sandu, Dumitru Dragomir, răposatul Sorin Ţerbea etc). Numai că, din 2014 până în prezent, deciziile au fost validate de un cu totul alt Comitet Executiv, ai cărui membri n-aveau drept de semnătură pentru că instanţele l-au declarat nevalid. În noul Comitet Executiv, cel patronat de Burleanu, se regăsea Auraş Braşoveanu, condamnat penal definitiv, dar fidel al tânărului preşedinte care clama reinstaurarea meritocraţiei, profesionalizarea instituţiei şi eliminarea ilegalităţilor de pe vremea lui Mircea Sandu.

blank

Sentinţa definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, din 12 octombrie 2015, prin care Comitetul Executiv al FRF ales pe 5 martie 2014 este declarat ilegal. Burleanu a refuzat să intre în legalitate după această sentinţă pentru că asta ar fi presupus să evacueze din conducere personaje fidele. Acum, DNA investighează toate hotărârile acestui for ilegal

– însuşi Răzvan Burleanu a avut doar doi ani de mandat legal, între 2016 şi aprilie 2018. În rest, deciziile acestuia au fost ilegale în faţa statului român, pentru că preşedintele nu a avut calitate.

Între 2014-2016, Burleanu nu a fost validat ca preşedinte. A obţinut confirmarea la tribunal la mijlocul mandatului, dar, din punct de vedere legal, şi-a pierdut reprezentarea, din nou, în aprilie 2018, după alegerile câştigate. Ca să fie validat, el trebuie să fie înscris în Registrul Asociaţiilor, prin intermediul tribunalului.

Pare o formalitate, dar nu e aşa. FRF nu a făcut nici măcar demersuri în acest sens, după 18 aprilie, din simplul motiv că ar trebui să depună la dosar, la tribunal, lista celor care au votat. Atunci ar ieşi la iveală, susţin cei care-l contestă pe Burleanu, faptul că 90 din cei aproape 260 de electori n-ar fi avut dreptul să voteze şi, deci, alegerile ar fi lovite de nulitate. 

Lucrurile sunt simple: potrivit Statutului FRF, la alegeri nu sunt acceptate să voteze decât persoanele care fac parte din conducerile membrilor federaţiei. Nu se acceptă nicio derogare de la această regulă, adică nu există posibilitatea ca preşedinţii cluburilor sau ai asociaţiilor judeţene să-şi poată delega atribuţiile. Iar circa 90 de persoane care au votat (peste 30% din total) nu aveau dreptul legal să voteze deoarece nu făceau parte din conducerea membrilor federaţiei.

Începând cu 18 aprilie, ziua scrutinului în care Burleanu a câştigat alegerile la FRF, mai mulţi membri ai federaţiei au solicitat conducătorilor acestei instituţii lista celor care au votat. Burleanu a refuzat, până acum, publicarea acestei liste.


„De ce am făcut plângerea? Păi, capac au pus primele exorbitante pe care şi le-au dat în iunie 2016, în condiţiile în care cu o lună înainte, la Adunarea Generală, atrăsesem atenţia în scris că sunt probleme legale cu Comitetul Executiv, care fusese declarat ilegal de instanţă. Nu i-a interesat. La fel cum s-a întâmplat cu plângerea mea de la meciul cu Spartak, cu care am ajuns, între timp, la Curtea de Apel. Ei se comportă ca şi cum ar fi stat în stat, deasupra legii. Calcă în picioare oamenii, iau decizii arbitrare, sfidează legislaţia României, nu doar Statutul FRF. Acum, să explice la DNA cum au cheltuit ei milioane de euro, când statul român îi anunţase deja că sunt în ilegalitate! La ce mă aştept în continuare? Mă aştept ca FRF să ţină seama de legi şi de regulamente. Mă aştept ca DNA să facă lumină în privinţa acestor cheltuieli discreţionare. Să plătească, dacă au încălcat legile!”
Tudor Iacov, preşedinte Progresul Bucureşti
 


Milioanele de euro risipite pe Centrele de Excelenţă ilegale şi primele de peste jumătate de milion de euro acordate pentru calificarea la Euro 2016 – pe lista acuzaţiilor depuse la DNA

În acest context, la DNA s-a reclamat, printre altele,

– cheltuirea ilegală a bugetului de 14-25 milioane de euro pe an al FRF din perioada 2014-2018,

– finanţarea, cu milioane de euro, a Centrelor de Excelenţă între timp desfiinţate, după ce nu s-a reuşit înscrierea lor la tribunal. Numai că, între timp, FRF cheltuise deja peste 2.000.000 de euro cu aceste cluburi inexistente în faţa statului român,

– înscăunarea lui Christoph Daum, cu cheltuielile aferente (peste 1,1 milioane de euro),

– hotărârea Comitetului Executiv al FRF, în iunie 2016, de a se autopremia cu sume totale de peste 650.000 de euro pentru calificarea României la Euro 2016. Burleanu şi-a dat o primă de 80.000 de euro.

Acuzaţi de deturnare de fonduri europene 

blank

FRF a încercat să blocheze dosarul fondurilor europene printr-un proces. A pierdut în primă instanţă şi mai are dreptul la Apel

Nu lipseşte şi acuzaţia de deturnare de fonduri europene.

Burleanu e acuzat că a accesat – şi primit – circa 300.000 de euro din fondurile europene pentru un program de integrare a tinerilor discriminaţi. FRF a luat banii, i-a cheltuit, dar nu i-a angajat pe cei 13 oameni, conform contractului semnat, scrie în plângerea penală de la DNA. Ministerul Dezvoltării a verificat şi a sesizat neregulile, iar Burleanu, încercând să scape, a dat în judecată guvernul. A pierdut procesul la Tribunalul Bucureşti şi mai poate ataca sentinţa la Curtea de Apel.

blank