Politic, Stiri

Discuţii spumoase în şedinţa conducerii

La şedinţa din 16 februarie a Biroului Permanent al Senatului, discuţiile privind programul săptămânal s-au prelungit mai mult decât de obicei, conducerea acestei Camere având probleme presante: cum să scoată ziua de joi din program fără să atragă critici din presă, cum să împiedice senatorii palavragii să îndruge verzi şi uscate de la microfonul plenului şi cum să adopte legile mai rapid, fără ca vreun extravagant să sufoce o lege cu amendamente. Discuţiile arată că liderii Senatului ştiu foarte bine cu ce fel de colegi au de-a face.

senat_agenda_ro_46988500

Dilema Biroului Permanent era dacă să mai ţină în program joia ca zi de vot final sau să o treacă drept „activitate în comisii”, exprimare eufemistică ţinând seama că joi aproape că nu mai găseşti picior de parlamentar prin Casa Poporului, dacă sunt programate doar lucrări în comisii.

Liderul de grup al PSD, Ilie Sârbu, a pus deschis problema care includea şi posibilele comentarii nefavorabile din presă în cazul în care Senatul nu se mai reuneşte joia în plen: „Acum, problema e simplă. Vrem să lucrăm şi joi sau nu vrem? Că asta e întrebarea. Restul sunt poveşti: că-s declaraţii politice, că nu sunt. Aici, Biroul permanent să se pronunţe, iar noi adaptăm programul

Cum discuţia devenea prea sinceră, iar stenograma ar fi înregistrat-o cu fidelitate, preşedintele Călin Popescu-Tăriceanu şi-a închis o perioadă microfonul pentru a discuta în voie subiectul zilei de joi muncite sau nu. Când s-a revenit la discuţiile înregistrate în stenogramă, Sârbu a lăsat de înţeles că un program de lucru extins nu le aduce nici un beneficiu de imagine, existânde deja un precedent la Camera Deputaţilor, când ziariştii au ignorat zelul deputaţilor. „Camera Deputaţilor şi-a modificat programul şi n-am văzut să fie o mare revoluţie în lumea presei şi a trecut neobservat”, a afirmat pesedistul.

Cum programul urma să fie scurtat, senatorii din BP şi-au pus problema eficienţei astfel încât procesul legislativ din plen să fie mai rapid. Tot Sârbu a arătat că posibilitatea ca o lege să fie amendată în plen riscă să blocheze legiferarea întrucât există senatori – pe care Sârbu nu i-a numit – gata oricând să-şi dea în petec cu un noian de amendamente depuse. „Eu am o rezervă că, dacă începem cu amendamente în plen, o să ne vină idei – nu mă refer la nimeni, dar v-aş putea da câteva nume – încât să stăm cu o lege, poate nu chiar o zi întreagă, dar două ore”, a spus social-democratul.

Un alt obstacol în calea celerităţii legislative este înclinaţia necontrolată către pălăvrăgeală a unor senatori, iar chestiunea a fost tratată cu maximă seriozitate de conducerea Senatului. Liberalul Sebastian Grapă a apreciat că limitarea timpului de dezbatere a unei legi este riscantă încât senatorii cărora le place să se audă vorbind ar avea ocazia să pretindă că le este afectat dreptul la liberă exprimare. „Nu vreau să dau nume ale celor care nu fac altceva decât să comenteze pentru că vor să-şi bifeze la activitate luări de cuvânt, iar limitarea dezbaterilor ar duce la transformarea acestora în nişte eroi naţionali care vin şi spun ‘Mie îmi este luat dreptul la cuvânt’. Mă rog, retorica o cunoaştem, aia de doi bani. Probabil că cel mai bine ar fi să inventăm un aparat de măsură a ridicolului şi, în momentul în care ajunge la nivelul maxim, automat să tacă, dar e greu, este foarte greu„, a spus Grapă.

În schimb, Grapă crede că este bine să rămână ziua de dezbateri generale când fiecare senator poate să zică ce-i trece prin „tărtăcuţă”, după cum s-a exprimat senatorul, astfel încât statisticile să-l prezinte ca un reprezentant vioi al poporului. „Haideţi să aplicăm şi noi acest principiu. Liderii marcanţi ai grupurilor politice stabilesc: „Domnule, acesta este votul, aşa vom face.”. Atunci, totul nu e decât o chestiune care intră într-o maşinărie elementară, iar intervalul de timp va fi de maximum 30-40 de minute. Asta, în situaţia în care, repet, avem ziua de dezbatere în care se manifestă fiecare aşa cum îl duce tărtăcuţa, iar, în momentul în care intrăm la vot, atunci avem foarte clar, ştim fiecare ce face, în funcţie de semnul pe care-l face liderul pe care-l avem. Dar, să limitezi dezbaterile, vă spun că deschidem o cutie a lu’ tanti Pandora şi ştiţi ce se întâmplă„, a conchis Grapă.

blank