Președintele Sed Lex, Vasile Marica, a declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, legat de funcționarea relațiilor ANAF-PG-SRI, că ofițerii SRI erau de fapt șefi ai instituției, iar cei din ANAF mergeau cu verificările mai departe astfel încât să se păstreze direcția trasată de Serviciu.

„Erau detașați în instituție iar ei erau de fapt șefii instituției de facto. Veneau cu planul de măsuri pe care îl implementau în instituție iar ANAF era pur și simplu un executant. Nu veneau…erau detașați în instituție, în detașarea din instituție spuneau foarte clar, pe motiv și făceau aia, aia și aia, fără să comenteze nimeni. Au fost detașați 250 de oameni dacă nu mai bine, în instituție efectiv. Lucrau acolo în instituție, aveau birouri în instituție și ei controlau și coordonau toată activitatea”, a declarat Vasile Marica, președintele Sed Lex, pentru MEDIAFAX.

Întrebat de unde știa că veneau cu comenzi clare, liderul sindical a răspuns: „Dacă veneau și spuneau ce au de făcut, dacă era un șef al ANAF pe care îl controla unul de la SRI, care nu avea calitatea de șef, cum vine. Nu-i clar?”

Sindicaliștii de la Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe (care face parte din Sed Lex) au atras atenția miercuri și cu privire la faptul că Direcția Antifraudă lucra la comanda SRI, instituție ce venea cu lista de firme pe care urmează să le verifice. „Era clar că era acaparată de instituția asta, făcea parte dintr-un plan mult mai general pentru că au pus la un loc SRI, un sistem fiscal cu Procuratura și cu toate celelalte în condițiile în care eu detașez oameni, eu fac controlul și tot eu detașez oameni care verifică ce a controlat celălalt. Cam cum sună treaba asta?”, completează Marica, pentru MEDIAFAX.

„Au încercat să îi dea o bază legală construită de fosta conducere a ANAF, a încercat să construiască legal ce nu se putea în instanță. Adică protocoalele din instanțe au încercat să le construiască într-un mod legal dându-și seama că acolo ar putea fi o problemă. În același timp spun foarte clar că fosta conducere a țării a dat naștere unui sistem prin care putea oricând să distrugă, să șantajeze sau să-și dacă treaba cu ofițeri detașați și în urma sesizării noastre au fost retrași din câmpul de luptă”.

Președintele Sed Lex spune că totul făcea parte dintr-o mașinărie mai mare și dă un exemplu cu privire la modul în care se desfășurau controalele și se stabileau prejudiciile: „Noi aveam dispute la nivelul celorlalte structuri ale ANAF pentru că ne cereau puncte de vedere vis-a-vis, spre exemplu, punea sechestru asigurator peste 5 camioane și spunea că are sechestru asigurator de un milion de euro. Camioanele nu valorau mai mult de 15.000 de euro. Apoi venea Procuratura peste colegii ceilalți cărora le dădeau sarcina domnii de la SRI și spuneau <> și apoi apăreau mari furturi în relațiile dintre noi la nivelul ANAF. Venea de la Antifraudă nu știu ce solicitare, că cineva nu și-a plătit TVA dar de fapt el era serviciu compensator, de fapt el avea de luat nu avea de dat. Sunt multe lucruri de genul ăsta care însemna tehnică dar clar că se încerca sub orice preț să se ducă spre direcția pe care o lua SRI”.

Citeste si...  COD GALBEN de inundaţii în 23 de judeţe din ţară

Întrebat dacă s-au distrus afaceri pe motiv că numele unor afaceriști erau pe lista SRI, Marica a răspuns: „asta nu știu pentru că la noi nu a venit să se plângă cineva, nu suntem organ de anchetă, nu era treaba noastră în schimb era foarte clar, foarte multe firme au fost puse… și bănuiesc după declarațiile astea, mulți or să facă reclamații”.

Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe arată, miercuri, referitor la protocolul dintre ANAF și PG, că „un grup mic de politicieni influenți a hotărât să-și creeze un instrument foarte puternic de șantaj”, precizând că ofițerii SRI veneau în instituții cu direcții de acțiune deja trasate.

În luna martie 2017, conducerea Serviciului Român de Informații a decis să retragă 23 de ofiţeri SRI care activau în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din ANAF din anul 2014.

Într-un răspuns pentru MEDIAFAX, SRI anunța la acea vreme că ofițerii Serviciului au acționat doar la comanda șefilor ierarhici din ANAF: ‘Specialişti militari din cadrul Serviciului Român de Informaţii au fost detaşaţi la ANAF, la solicitarea acestei instituţii, în conformitate cu prevederile Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în baza unei hotărâri CSAT clasificate. Specialiştii detasaţi au contribuit la creşterea gradului de expertiză analitică, la consolidarea unor mecanisme şi proceduri de lucru unitare şi, de asemenea, la asigurarea unor standarde superioare de integritate (…) Pe perioada detaşării, ofiţerii SRI au răspuns exclusiv obligaţiilor de serviciu atribuite de şefii ierarhici din cadrul ANAF”.

SRI transmitea că nu există un protocol SRI-ANAF privind detașarea și că numărul ofiţerilor SRI care acționau la ANAF nu a fost niciodată de ordinul sutelor, ci mai mic decât cel aprobat prin hotărârea CSAT.

În anul 2015, perioadă în care era premier, Victor Ponta a recunoscut că în cadrul ANAF acţionează şi angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii, vorbind chiar de 140 de ofiţeri. „Bineînţeles că e adevărat. Direcţia antifraudă lucrează cu toate instituţile statului. Unde e adevărat, e adevărat, unde e greşit, e propagandă”, a spus Victor Ponta.

Tot legat de ANAF, în ultimele zile a apărut public protocolul dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ANAF a fost semnat în anul 2013 de Tiberiu Nițu, în calitate de procuror general și de Gelu Diaconu, președinte ANAF la acea vreme. La capitolul II al protocolului, intitulat „Aspecte privind operaționalizarea Direcției de combatere a fraudelor” se precizează că: Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor își desfășoară activitatea „prin detașare în cadrul parchetelor pe posturi de specialiști economico – financiari”. Prin art. 3 litera C din Protocol s-au constituit echipe mixte de procurori/inspectori ANAF care urmau să procedeze “la valorificarea informațiilor și strângerea probelor privind comiterea unor infracțiuni”.