Mandatul de parlamentar devine tot mai atragator pentru actualii şefi de consilii judeţene, asta in ciuuda faptului ca cei mai multi dintre ei au fost „calcati” de DNA in ultima perioada. Astfel, aleşi uninominal din 2008 încoace, ei au devenit figuri extrem de influente în partidele lor, sfidând uneori şi conducerea centrala. Cum noua legislaţie electorala proaspat adoptata de Parlament îi aduce din nou la mâna consilierilor pe care i-au avut în subordine, mulţi dintre ei iau în calcul reprofilarea.
„Un mare dezavantaj este faptul ca preşedintele, în loc să fie direct raspunzator în faţa electoratului, deci a cetaţenilor, el va fi răspunzator în faţa consilierilor judeţeni. Trebuie să aibă o anumită stabilitate. Nu poţi sa schimbi politica de dezvoltare a unui judeţ din doua în doua luni”, a afirmat „veteranul” Marian Petrache preşedintele CJ Ilfov, citat de Digi24.
Alții își fac planuri de schimbare a carierei politice, tot din motive de a se plasa intr-un pozitie calduta.
„Sunt președinți de consilii judeţene care au avut, unii, două, trei, patru mandate. În noile condiţii când personalitatea lor nu mai are niciun fel de importanţa este foarte posibil ca o parte din ei sa nu mai candideze. Este bine sa te reorientezi spre altceva. Este posibil sa discut la un moment dat cu colegii mei şi despre Parlament”, a spus si Raducu Filipescu, preşedintele CJ Calaraşi.
„Eu daca nu mă mai duc la votul cetaţenilor din judeţul meu, nu am cum să mai vin la votul consilierilor”, spune Ciprian Dobre, preşedintele CJ Mureş.
Social-democraţii jubileaza de cand au aflat de marile framantari ale omologilor din opoziţie.
„Am fost ales și indirect și direct ca președinte al Consiliului Județean și nu am simţit nicio diferenţă în desfăşurarea mandatului. Nu m-am decis în ceea ce priveşte candidatura viitoare”, spune Ion Călinoiu, președintele CJ Gorj.
Social-democraţii deţin în prezent mai mult de jumătate – 23 – din cele 41 de posturi de preşedinţi de consilii judeţene. Liberalii au 14 posturi, UDMR – două, iar UNPR şi PC câte unul. 21 dintre şefii de consilii judeţene au intrat în atenţia DNA. Șase dintre ei sunt în arest preventiv sau la domiciliu pentru corupţie.