Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sa redeschida dosarul penal în cazul eratei Curţii Constituţionale din august 2012, care a stabilit definitiv soarta referendumului de demitere a lui Traian Băsescu. Anunţul a fost făcut de avocatul Lucian Bolcaș, la Antena 3, care a precizat ca dosarul a fost trimis spre soluţionare Parchetului General. În 2012, în acest caz s-a decis neînceperea urmăririi penale.
La referendumul pentru demiterea președintelui României din vara lui 2012, Victor Ponta a decis sa scoata de pe liste toți românii plecați în strainatate, pentru ca numarul la care se va raporta cvorumul să fie mai mic. Dupa trei zile, luni, 6 august, Curtea Constituţională a trimis o precizare către Guvern, prin care arata ca, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Acest paragraf specifica ce înseamnă listele electorale permanente şi a dat peste cap strategia USL de a-i elimina de pe liste pe românii plecaţi în străinătate, scrie curentul.info. Această „erată” l-a făcut pe premierul Victor Ponta să anunţe marţi la prânz ca renunţă la mini-recensamant şi ca cifrele privind listele electorale permanente vor fi furnizate doar de catre instituţiile competente. CCR a solicitat, de asemenea, ca Monitorul Oficial să publice acest paragraf omis, pentru a deveni oficial, ca parte a deciziei luate vineri, 3 august. Paragraful care a întors soarta referendumului, făcându-l pe Victor Ponta să anunţe că renunţă la mini-recensământul pentru reactualizarea listelor electorale, este următorul: „În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul”
Așadar paragraful lipsa spunea ca listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adica cele care cuprind toţi cetaţenii cu drept de vot, ceea ce înseamna ca cetaţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste. Paragraful respectiv a fost agreat ca parte din decizia finală a celor 9 judecători CCR de vineri, 3 august 2012, în care se motiva de ce au respins cele cinci contestaţii ale USL şi ale unui ONG, privind organizarea referendumului. Pentru a putea însă trimite noua precizare privind paragraful, către Guvern şi Monitorul Oficial, a fost nevoie de obţinerea unui consimţământ al cvorumului CCR.
Președintele Curții, Augustin Zegrean era plecat în concediu, locul său era ţinut de un judecător de serviciu – unul dintre cei 9 din plenul CCR, respectiv de Mircea Ştefan Minea, cel care a şi semnat adresa catre Guvern şi Monitorul Oficial. Decizia a fost luată prin consimţământul a cinci judecători ai CCR. Deşi cvorumul a fost atins, nu a fost convocată o şedinţă de plen, aşa cum ar fi fost procedura uzuală.
Judecătorii Ion Predescu (PSD), Toader Tudorel (PNL) și Acsinte Gașpar (PSD) au contestat public procedura declarând că decizia ar fi trebuit luată în plenul CCR, cu toţi cei 9 judecatori de faţă, şi ca daca cei de la Monitorul Oficial au nelamuriri, trebuie sa trimita o cerere pentru lamurire catre Curtea Constituţionala.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat de catre o persoana fizica despre falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţionala catre Guvern.