Probabilitatea unei recidive depinde, în primul rând, de tipul de cancer primar și de stagiul în care acesta este depistat. Locul în care apare cancerul secundar precum și momentul de reapariție pot fi aproximate ținând cont de biologia cancerului primar, de istoricul pacientului și de tiparele de recurență generale.
”Una este să scoţi o rădăcină de câţiva centimetri, şi alta e să scoţi una de doi metri. Poţi fi sigur că ai scos tot? Aşa este şi la tumori. În cazul celor mari, există riscul ca celulele canceroase să se fi răspândit deja în jurul ţesutului fără să-ţi dai seama. De altfel, anumite gene agresive fac ca şi în stadiul I de boală, anumite celule să migreze repede în ţesuturi, în sânge. Şi atunci crezi că ai făcut pacientul bine şi, după câţiva ani… Cam 25% din pacientele cu cancer la sân se întorc peste câţiva ani cu metastaze osoase”, atrage atenţia medicul oncolog Florin Băcanu.
Cancerele cu risc crescut de reapariție sunt cancerele digestive (cancerul de pancreas, cancerul hepatic – hepatocarcinoame, cancerul căilor biliare, cancerul gastric, cancerul de colon, de rect).
Spre exemplu, în cazul cancerului mamar, chiar dacă este descoperit în stadiu incipient și tratat corect, nu putem vorbi de vindecare. În funcție de caz, medicul analizează parametrii tumorii, condițiile bolii, starea pacientului și, în funcție de acestea calculează riscul de recurență. Riscul cel mai scăzut este de 20% în cinci ani. Între 20% si 50% vorbim de risc mediu iar peste 50% e risc mare.
Dr. Georgeta Vremes explică faptul că există şi tipuri de cancer pentru care riscul unei reapariţii este foarte scăzut. “Sunt într-adevăr, câteva excepţii, tipuri de cancer cu 100% şanse de vindecare: cancerul de testicul, boală trofoblastica etc.”
Nu există o modalitate sigură de a calcula probabilitatea reaparitiei unui cancer şi, deşi pacienţilor li se recomandă o dietă adecvată combinată cu exerciţii fizice şi controale regulate, respectarea condiţiilor nu este o asigurare că problema a dispărut în întregime. Starea de spirit a pacientului şi modurile de abordare şi de adaptare psihologică nu par să influenţeze nici ele apariţia unui cancer secundar, susţine un studiu publicat de British Medical Journal. Răspunsurile la întrebarea ce trece prin mintea oricărui pacient oncologic pot veni doar pe cale ştiinţifică.