Ungaria face din nou presiuni asupra României să înceapă exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră. Prezent la un eveniment peste Ocean, şeful diplomaţiei ungare a spus că sunt patru state care ar putea scăpa Europa de dependenţa de gazul rusesc, iar printre ele se numără şi România.

Declaraţia vine la două luni după ce şi premierul Viktor Orban, în timpul vizitei pe care a făcut-o la Casa Albă, i-a cerut lui Donald Trump să ajute la încheierea unei înţelegeri între compania americană Exxon şi România pentru începerea exploatării acestor zăcăminte.

În cazul în care nu se vor putea baza pe gazele de la noi, Budapesta spune că va fi nevoită să încheie un nou contract de furnizare cu Rusia. A fost un fel de şantaj.

Ce a declarat în SUA Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe
„În prezent, tot gazul pe care îl importăm vine din Rusia. O facem ca să ne amuzăm? Nu. De ce importăm de la ei? Pentru că asta este realitatea. Este ceea ce ne dictează infrastructura. Putem să cumpărăm gaz doar din Rusia. Punct. (…)

Putem vorbi la infinit despre a scăpa de dependența de gaz rusesc, dar până nu apare cineva să investească în asta, sunt doar vorbe goale.

Vă pot spune că sunt patru aliați de care depinde dacă putem sau nu să ne diversificăm resursele energetice. Patru aliați: Statele Unite, România, Croația și Austria. Sunt patru dintre voi.

De ce? Pentru că în România este un depozit imens de gaz în mare pentru care Exxon din SUA și OMV din Austria au dreptul de exploatare.

Au luat o decizie finală în ce privește investiția în infrastructură? Nu. Noi avem infrastructura necesară? Da.

Ceea ce lipsește este o decizie americano-austriacă pentru a exploata aceste gaze și care mai apoi să fie exportate în Ungaria.

Bineînțeles, cele două companii, americană și austriacă, nu sunt mulțumite de legislația românească, se plâng întotdeauna de acest lucru”.

Ce se ascunde în spatele vorbelor lui Peter Szijjarto
Guvernul lui Viktor Orban a făcut o obsesie din gazele româneşti din Marea Neagră. Două companii ungare au rezervat întreaga capacitate a viitoarei conducte BRUA de pe teritorul României pe 20 de ani, o conductă care abia e terminată pe jumătate. O intrare destul de violentă, încât a făcut ca unele companii din România implicate în proiectele din Marea Neagră să anunţe că se vor uita după clienţi la est sau la sud.

Un alt aspect important, Ungaria a decis să nu prelungească BRUA pe teritoriul său către Austria, aşa cum prevede planul sprijnit de Bruxelles. Vrea astfel ca gazele respective să fie impuse către sud-est prin conductele sale şi de fapt, Ungaria să devină un hub regional, deşi nu are producţie proprie. E o poziţie la care ar trebui să râvnească România, mai ales că are şi cu ce.

Citeste si...  S-A BATUT RECORDUL: 4.330 DE REFUGIATI AU INTRAT IN UNGARIA INTR-O SINGUTA ZI!

În trecutul destul de recent am avut şi declaraţii ale şefului companiei maghiare de transport a gazelor, făcute la Bucureşti, unele care ar putea fi considerate deranjante. A încercat să convingă opinia publică de la noi că cea mai bună soluţie ar fi ca gazele din mare să fie vândute Ungariei, pentru că oricum România nu are ce face cu ele, nu are industrie chimică sau alta mare consumatoare de gaze. Şi a spus ceva de genul „ce să faceţi cu ele?… un foc mare!” Afirmaţii lipsite de diplomaţie, care chiar au generat contre între cele două capitale.

În ce stadiu se află proiectul BRUA, de care fuge Ungaria
Transgaz a construit mai puţin de jumătate din conducta BRUA, sistemul care ar urma să reducă dependența de gazele ruseşti în regiune. Din lungimea totală de 550 km, au fost finalizaţi 215 kilometri şi trei staţii de comprimare.

Termenul iniţial de finalizare era anul acesta, însă din cauza întârzierilor a fost împins la sfârşitul lui 2020.

Compania a anunţat că începe implementarea unor noi investiţii privind racordarea la gaze pentru mai multe localităţi din cele 11 judeţe pe unde trece BRUA.

Investiţia în această conductă se ridică la 560 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro sunt acoperite de Comisia Europeană printr-o finanţare nerambursabilă.

Sunt destul de multe controverse în jurul acestui proiect. Ungaria a decis unilateral să nu prelungească gazoductul până în Austria, de unde s-ar fi interconectat de fapt cu reţeaua europeană. În schimb, Budapesta vrea să facă legăturile cu reţea care o legă de state din estul său. Asta ar ajuta-o să devină un hub regional, cu toate că nu are gaze din producţei proprie. În acelaşi timp, ar favoriza şi Rusia.

Bruxelles-ul ameninţă Ungaria cu instanţa în caz că nu continuă conducta către Austria, dar oficialii de la Budapesta nu sunt impresionaţi.

Companii ungare au rezervat deja pentru 20 de ani întreaga capacitate a viitoarei conducte, care ar urma să ajungă, în faza a doua, la un volum de 4,4 miliarde de metri cubi pe an.

Prin BRUA ar putea fi transportat gaz din zona Mării Caspice, cu un tranzit prin Turcia, o ţară care în ultima vreme a devenit extrem de apropiată de Rusia. În acelaşi timp, poate prelua gazele care ar urma să fie extrase din Marea Neagră. Pentru acestea, mai este însă nevoie de o conductă între Tuzla şi Podişor, care ar costa circa 360 de milioane de euro.

Business Club | Dispută pe gazele din Marea Neagră. Planul Ungariei
Comisia Europeană intervine în disputa dintre România și Ungaria pe tema gazelor

 

loading...