Dezastrul din sistemul medical românesc iese la iveală, o dată în plus, în cel mai recent Index European al Consumatorului de Sănătate, unde România ocupă ultimul loc în ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale oferite pacienţilor, fiind depăşită de Bulgaria sau Albania. Ţara noastră acumulează punctaje extrem de mici la aproape toate categoriile incluse în calculul punctajului final în acest raport, incluzând aici banii alocaţi pentru sănătatea fiecărui cetăţean, situaţia infecţiilor intraspitaliceşti, prevenţia sau mortalitatea infantilă.
România ocupă locul 35 în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, cu un total de doar 497 de puncte, în condiţiile în care scorul ţărilor din topul clasamentului depăşeşte 900 de puncte, cu Olanda, ocupantă a primului loc, cu cel mai performant sistem de sănătate, cu 927 de puncte.
„România are probleme severe în ceea ce priveşte managementul intregului sector public”, se arată în raportul citat. Printre capitolele la care ţara noastră stă pe marginea prăpastiei se numără prevenţia, infecţiile intraspitaliceşti, rata avorturilor, mortalitatea infantilă, dreptul la a doua opinie sau accesul la programare online pentru servicii medicale.
Una dintre marile probleme ale României este reprezentată de bacteriile intraspitaliceşti şi rezistenţa acestora. Ţara noastră stă cel mai rău la acest capitol, peste 50% dintre infecţiile intraspitaliceşti fiind rezistente în timp. Toate celelalte state europene se situează sub 50% în ceea ce priveşte această problemă. Imediat sub România se află Portugalia, Malta şi Grecia.
Despre infecţiile intraspitaliceşti s-a vorbit tot mai mult de la tragedia din clubul Colectiv încoace, când situaţia dramatică din spitalele româneşti a devenit cunoscută şi la nivel european. Atunci, mai mulţi dintre cei cuprinşi de flăcări în timpul acelei tragedii au fost infectaţi cu diverse bacterii în spitalele în care ajunseseră pentru a fi trataţi, unii dintre aceştia pierzându-şi chiar viaţa, la scurt timp.
Incidenţa infecţiilor intraspitaliceşti rezistente
Un alt punct critic cuprins în acest raport şi la care România ocupă prima poziţie este statistica neagră privind mortalitatea infantilă. Cu peste 8 decese la 1.000 de naşteri, ţara noastră pierde cei mai mulţi copii la naştere, dintre toate ţările europene. Cu toate că Albania se situează în imediata noastră apropiere în ceea ce priveşte scorul total al calităţii seriviciilor medicale, ocupând pnultimul loc, la capitolul mortalitate infantilă, albanezii înregistrează o medie de sub 6 decese la mia de naşteri. În topul negru, sub România, se află Macedonia şi Bulgaria, cu aproximativ 7,5 decese la 1.000 de naşteri.
MORTALITATE INFANTILĂ (Număr decese la 1000 de naşteri)
Numărul de avorturi este şi el extrem de ridicat în cazul României. Cu puţin peste 400 de avorturi la mia de sarcini fără probleme, ţara noastră este depăşită la acest capitol doar de vecinii bulgari, care înregistrează peste 415 avorturi la 1.000 de sarcini fără probleme. „Topul” negru este completat de Estonia, Ungaria şi Suedia, toate aceste state trecând de 300 de avorturi la mia de sarcini.
AVORTURI la 1.000 de SARCINI
Se vorbeşte tot mai des despre dreptul pacientului la o a doua opinie. Nici la acest capitol România nu ocupă un loc fruntaş în sens pozitiv, ci, din contră, se numără printre ţările în care acest drept se află într-un punct critic. Deşi nu este situată în vârful clasamentului ruşinos, ţara noastră se încadrează în categoria ţărilor în care pacienţii nu se pot bucura de dreptul la o a doua opinie.
DREPTUL LA A DOUA OPINIE
În aceste condiţii pare de domeniul ştiinţifico-fantasticului să vorbim despre realizarea unor programări online la medic. Dacă în ţări precum Estonia, Islanda, Danemarca, Spania şi, surprinzător, Macedonia, acest tip de programare este un lucru obişnuit într-o lume a tehnologiei, în Polonia, Muntenegru, Albania, Cipru, Bulgaria sau România, acest lucru este inexistent sau aproape inexistent. Uimitor este, însă, faptul că în această categorie, cu un procentaj mai mic, se află şi Austria, Franţa sau Irlanda.
PROGRAMĂRI ONLINE pentru diverse SERVICII MEDICALE
Prevenţia, şansa pe care România nu vrea să o folosească
În condiţiile în care sistemul medical din România nu oferă o şansă la un tratament corect pacienţilor, este greu ca ţara noastră să exceleze în domeniul prevenţiei, un element extrem de important în orice sistem sanitar din lume. Vorbim aici, în special, despre campaniile de educare a populaţiei, care trebuie să înveţe să meargă la medic ori de câte ori starea lor de sănătate intră pe o pantă descendentă, să-şi vaccineze copiii, să renunţe la fumat şi la alcool sau să facă din mişcarea fizică un stil de viaţă.
România se situează pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte rata vaccinării în rândul copiilor, mai rău ca noi stând doar Elveţia şi Muntenegru. Problema vaccinării a fost tot mai des discutată în ultimii ani, în contextul epidemiei de rujeolă care a făcut 38 de victime de la izbucnirea ei până în prezent. S-a vorbit şi despre o lege a vaccinării, care a fost lansată în dezbatere publică, dar nu a fost adoptată până în prezent.
Cu toate că cea mai mare rată de mortalitate în ţara noastră este cauzată de bolile cardiovasculare, în România se găseşte unul dintre cele mai mari numere de persoane diagnosticate cu tensiune arterială crescută.
De asemenea, consumul de alcool este un punct slab al României, ţara noastră situându-se între statele europene cu un număr mare de consumatori de băuturi alcoolice. Un român, consumă, în medie, în jur de 14 litri de alcool anual.
România este codaşă şi atunci când vine vorba despre activitatea fizică, fiind una dintre ţările cu cele mai puţine ore de educaţie fizică în şcoli, cu toate că importanţa mişcării este amintită de toţi specialiştii ca fiind una dintre condiţiile esenţiale ale unei vieţi sănătoase.
Ţara noastră primeşte calificative negative şi la capitolul vaccinare anti HPV, dar şi în ceea ce priveşte decesele în urma accidentelor rutiere, această ultimă categorie fiind inclusă în domeniul prevenţiei pentru că este considerată ca fiind cauzată de un cumul al efectelor obiceiurilor nesănătoase.
Surinam şi Cambodgia ne-au luat-o înainte în topul investiţiilor în sănătate
Situaţia tragică a sistemului sanitar din România îşi găseşte o explicaţie atunci când ne îndreptăm atenţia către un raport al Curţii de Conturi care a analizat modul în care Ministerul Sănătăţii a făcut investiţii în unităţile sanitare.
Acesta arată că, în perioada 2011-2015, ţara noastră s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate. Situaţia nu este mai roz nici când ne uităm la clasamentul mondial al investiţiilor în sistemul sanitar. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, suntem depăşiţi de ţări precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania. Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.
Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol. În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.