DAN VOICULESCU a fost condamnat, în luna august, la 10 ani de închisoare, în dosarul ICA. Judecătorii au dat marţi publicităţii motivarea în cazul sentinţei primite de omul de afaceri.
La data de 8 august a.c., Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a primit 8 ani de închisoare.
În motivarea dată publicităţii, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti susţin că Dan Voiculescu şi-a exercitat influenţa pentru a obţine de la Administraţia Domeniilor Statului, prin intermediul companiei Grivco, pachetul de acţiuni la Institutul pentru Cercetări Alimentare (ICA) la un preţ „de garsonieră de periferie”, de 75 de ori mai mic decât valoarea reală.
Vă prezentăm fragmente din motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti:
„Faptul că inculpatul Voiculescu Dan şi-a exercitat influenţa şi autoritatea în calitate de preşedinte al unui partid politic asupra inculpaţilor Mencinicopschi Gheorghe şi Pantiş Sorin rezultă din activitatea infracţională complexă săvârşită de aceşti inculpaţi, care relevă că aceştia au acţionat în acest mod în scopul facilitării adjudecării pachetului majoritar de acţiuni de către SC GRIVCO SA controlată de inculpatul Voiculescu Dan, beneficiarul final al operaţiuni prin care ADS a vândut pachetul de acţiuni pe care-l deţinea la societatea în cauză la un preţ de 75 de ori mai mic decât valoarea comercială a acestuia, respectiv la un preţ de garsonieră de periferie, de 104.730 euro, în condiţiile în care societatea deţinea o suprafaţă de 36.676 mp teren în zona Băneasa, ce valora peste 2.750.000 USD”, se arată în decizia luată de completul de judecată, condus de Camelia Bogdan, care are nu mai puţin de 224 de pagini.
„Deşi inculpatul Voiculescu Dan a negat orice implicare în procesul de privatizare al ICA, lăsând să se înţeleagă că nu cunoaşte în ce condiţii SC Grivco SA a câştigat licitaţia, precum şi existenţa oricăror relaţii cu inculpaţii din dosar care au avut un rol important în privatizarea SC ICA SA, Curtea constată că aceste afirmaţii nu au niciun sprijin în realitatea obiectivă având în vedere implicarea activă a acestui inculpat în operaţiunile financiare ce au survenit anterior procesului de privatizare al institutului precum şi acţiunile pe care acesta, împreună cu inculpaţii ce conduceau SC GRIVCO SA şi SC ICA SA, le-a întreprins după finalizarea procesului de finalizare în scopul de a dobândi proprietăţile imobiliare care aparţinuseră de la început acestui institut. Întreaga succesiune a evenimentelor, astfel cum aceasta a fost analizată anterior, dovedeşte implicarea inculpatului Voiculescu în procesul de privatizare al ICA, iar această concluzie este dublată de probele administrate în cauză şi de modul în care au acţionat ceilalţi inculpaţi aflaţi sub influenţa inculpatului Voiculescu.”
„Probele administrate în cauză au demonstrat că inculpaţii din acest dosar au acţionat în realizarea, unui scop comun si anume, inculpatul Voiculescu Dan, prin exercitarea influenţei si autorităţii asupra celorlalţi inculpaţi, a urmărit adjudecarea pachetului de acţiuni deţinut de ADS la SC ICA SA şi corelativ, ceilalţi inculpaţi, prin actele şi măsurile dispuse în cadrul procesului de privatizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare la momentul privatizării, au acţionat pentru favorizarea intereselor inculpatului Voiculescu Dan”.
„Potrivit reglementărilor interne în materie, spălarea banilor este fapta persoanei care, cunoscând că un bun provine din săvârşirea de infracţiuni, îl schimbă sau îl transferă, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei. Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi ascunderea sau disimularea adevăratei provenienţe, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, precum şi dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.
Împrejurarea că inculpatul a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv imprumutul nerturnat, consacrata poate de cel mai cunoscut spalator de bani din toate timpurile, Mayer Lanski, nu este de natura per se sa il transforme in tainuitor, deoarece pe parcursul savarsirii acestor acte materiale a urmarit, in permanenta, realizarea obiectivelor procesului de spalare a banilor, în scopul optimizarii posibilitatilor de utilizare a bunurilor ilegal obtinute în derularea unor viitoare afaceri profitabile. Or, nu toţi criminalii financiari resimt nevoia să creeze scheme elaborate în scopul oferirii unei aparenţe de legitimitate provenienţei fondurilor infracţionale”.
„De asemenea, Curtea consideră că modul în care sunt sancţionaţi aceşti inculpaţi trebuie sa reprezinte o ripostă fermă şi dură a societăţii faţă de fenomenul corupţiei şi faţă de persoanele care comit infracţiuni economice, precum şi un puternic semnal de alarma in primul rand că tre orice persoană, indiferent de funcţia pe care o ocupă, notorietatea acesteia, potenţa financiară sau mediatică de care ar dispune, cu mesajul că, indiferent de oricare dintre aceş ti factori, sau alte tertipuri menite să întarzie justiţ ia penală , săvarş irea unei infracţiuni nu trebuie să fie ignorată şi nu va rămane nepedepsită .
Mai ales în contextul importanţei deosebite pe care l-a avut pentru societatea romanească procesul de privatizare ce s-a finalizat prin pierderi enorme suportate pană la urmă de fiecare cetăţean onest, pedepsele ce urmează a fi aplicate în această cauză trebuie să conducă la crearea unei stări de temere pentru cei ce comit astfel de infracţiuni şi să conducă la un climat în care orice persoană, indiferent de înălţimea sau importanţa funcţiilor pe care le deţine sau le-a deţinut, să reflecteze asupra faptului daca sunt sau nu dispusi sa plateasca cu propria libertate atunci cand se lasa angrenati in activitati ilicite in favoarea unor alte persoane influente. Pentru aceste motive, Curtea va aplica inculpaţilor pedepse cu închisoarea, care vor îndreptate spre maximul special prevăzut de lege, în funcţie de criteriile menţionate anterior, pedepse ce vor fi executate în regim de detenţie.”
„În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor ce se vor aplica acestor inculpaţi Curtea consideră că executarea acestor pedepse în regim privativ de libertate este singura modalitate de reeducare a inculpaţilor şi constituie singura modalitate în care societatea poate avea o reacţie adecvată în scopul reducerii fenomenelor infracţionale de acest gen. De asemenea, executarea în regim de detenţie este singura măsură ce poate da membrilor societăţii confirmarea că organele ce au ca rol protejarea societăţii reacţionează ferm pentru reprimarea comportamentelor antisocial e indiferent de nivelul la care se situează persoanele care manifestă un astfel de comportament.”
„Astfel, faţă de considerentele menţionate anterior, în temeiul disp. 29 alin. 1 lit. b) ş i lit. c) din Legea 656/2002, modificată , cu aplicarea art. 35 alin 1 din Cp cu aplicarea art. 5 C.pen va condamna pe i nculpatul VOICULESCU DAN la pedeapsa de 10 ani închisoare . În temeiul disp. art. 66 alin. 1 lit. a), b) ş i g) din Cp va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţ iul autorităţii de stat şi dreptul de a fi director/împuternicit/asociat/administrator/benefic iar real al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora,, in tara sau in străinătate pe o durat ă de 5 ani după executarea pedepsei principale”.
„Curtea, pornind de la premisa corectei înţelegeri a profilului criminologic al infractorului financiar (investigatorii au constatat că un infractor financiar fericit este cel care rămâne cu banii în conturi, îşi asumă posibilitatea de a suporta mecanismul represiv al statului, deoarece, atunci când va termina de executat forma de constrângere a libertăţii la care este supus, în vederea „reeducării” va avea suficiente resurse pe care va putea, eventual să le introducă în circuitul financiar, în scopul justificării provenienţei legale a veniturilor. Infractorii fericiţi beneficiază , de cele mai multe ori, de consultanţă în schemele infracţionale ce le întreprind, planificându-ş i activitatea infracţional ă pe o perioadă de minim 10 ani. Ei îşi asumă riscul de a fi prinşi cam în al şaptelea an.
Infractorii nefericiţi sunt cei care, la sfârş itul procesului penal, nu au posibilitatea să-ş i dovedească nevinovăţia, iar fondurile obţinute din activităţi ilicite sunt confiscate), observă că în prezenta cauză nu doar restrângerea libertăţ ii individuale ocazionată de executarea în detenţie a pedepsei închisorii este condiţia sine qua non pentru restabilirea ordinii de drept, a prevenţiei generale şi speciale, ci se impune şi aplicarea politicii de control social axate pe confiscarea bunurilor obţinute în mod fraudulos, pentru a preveni, in viitor, săvârşirea unor infracţiunilor generatoare de profit şi a înlătura starea de pericol prin lăsarea produsului infracţiunii predicat a infracţiunii de spălare a banilor săvârşite de inculpatul Dan Voiculescu în circuitul civil, pentru reducerea motivaţiei acestuia în implicarea în astfel de activităţi criminale, dar şi pentru reducerea capitalului operaţional folosit în vederea continuării unor astfel de activităţi.”
Pe 8 august, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a primit 8 ani de închisoare.
De asemenea, Sorin Pantiş, fost director general executiv Grivco SA, a primit 7 ani de închisoare, iar Corneliu Popa, fost director general al ADS a fost condamnat la 8 ani de închisoare.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus totodată confiscarea mai multor proprietăţi, terenuri şi imobile aparţinând lui Dan Voiculescu, „care vor trece în patrimoniul statului libere de orice sarcini”.
Este vorba, printre altele, de „imobilul teren intravilan în suprafaţă de 29.220,03 metri pătraţi, situat în Bucureşti, sector 1, strada Gârlei nr.1D şi a construcţiilor aferente”, precum şi a altor două şi a construcţiilor aferente acestora, în suprafaţă de 4.457 de mp şi respectiv de 3.000 de mp, ambele situate în Bucureşti, sector 1, strada Gârlei, nr. 1B.
Judecătorii au mai decis confiscarea imobilului situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, compus din teren în suprafaţă de 4184.41 mp şi construcţie de 3.140 mp edificată pe o suprafaţă construită la sol de 1986,25 mp, care vor trece în patrimoniul statului.
Totodată, instanţa a confiscat de la Camelia şi Corina Voiculescu aproximativ 3 milioane de lei reprezentând contravaloarea a aproape 10 milioane de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), donate de Dan Voiculescu fiecăreia.