Curtea de Apel București și-a motivat decizia de arestare preventivă a lui Tudor Liberiu Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, în Dosarul Gala Bute. Juecătorii susţin că, deşi au trecut peste 3 ani de la săvârşirea infracţiunii, arestarea preventivă se impune prin „prisma rezonanţei sociale a acesteia, care în mod evident nu s-a estompat, precum şi prin prisma periculozităţii concrete dovedite de inculpat”.
Tudor Breazu a fost arestat preventiv, fiind acuzat că a intermediat o mită de 50.000 de euro pentru fostul ministru, în dosarul „Gala Bute”.
Potrivit DNA, Tudor Liberiu Breazu este deţinătorul domeniilor de internet care conţin numele Elena Udrea şi al mai multor mărci pentru diferite mişcări politice asociate cu aceasta. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti scriu în motivarea arestării lui Tudor Breazu, colaborator ale Elenei Udrea, că în perioada când aceasta conducea ministerul exista o practică generalizată de a „întoarce ” 10% din banii alocaţi unui contract, scrie evz.ro.
Asta însemna că societatea care câştiga licitaţia plătea direct o şpagă de 10% reprezentanţilor ministerului Dezvoltării sau indirect prin intermediari. Unul dintre intermediari era Tudor Breazu. El a fost arestat pentru 30 de zile exact pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită.
Judecătorii susțin că Tudor Liberiu Breazu a cunoscut caracterul fictiv al operaţiunilor în baza cărora a încasat sumele de bani de la o altă persoană, precum şi beneficiarul real al acestor sume.
În plus, serviciile invocate – „de consultanţă imobiliară – nu pot justifica plata unui comision de aproape 50.000 de euro în condiţiile în care practica generalizată a agenţiilor imobiliare constă în perceperea unui comision de aproximativ 2% la momentul finalizării unei tranzacţii imobiliare. Cu atât mai puţin s-a justifica plata unei sume de bani atât de mari doar pentru identificarea bunului tranzacţionat, în absenţa oricărei tranzacţii”, se arată în motivarea judecătorilor.
Magistrații susțin că inculpații au comis fapta în mod organizat, prin crearea unui circuit financiar complex, implicând mai multe societăţi comerciale şi tranzacţii fictive, ticluirea de înscrisuri pentru a le da o aparenţă de liceitate.
„Chiar dacă a trecut o perioadă de peste 3 ani de la săvârşirea infracţiunii, arestarea preventivă se impune prin prisma rezonanţei sociale a acesteia, care în mod evident nu s-a estompat, precum şi prin prisma periculozităţii concrete dovedite de inculpat. Relevant este, sub acest aspect, că „întârzierea” propunerii de arestare preventivă a fost cauzată de dificultatea probaţiunii, dat fiind mecanismul creat pentru circuitul banilor daţi ca mită, mecanism la care inculpatul a avut o contribuţie importantă, asigurând transmiterea banilor beneficiarilor reali, şi a cărui descoperire s-a datorat celorlalţi participanţi, în condiţiile în care inculpatul nu recunoaşte nici acum săvârşirea faptei. Dificultatea probaţiunii şi imposibilitatea identificării participanţilor poate justifica, de asemenea, şi o soluţie iniţială de netrimitere în judecată, infirmată„, se mai arată în document.
În plus, la nivelul Ministerului exista o cutumă în baza căreia reprezentanţii societăţilor comerciale care primeau finanţări de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau de la companii subordonate acestuia „întorceau” un procent de 10% din sumele primite către persoanele cu funcţii de conducere din aceste instituţii.
În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni de corupţie în legătură cu obţinerea şi folosirea fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012. „Din probele administrate în cauză a rezultat că finanţarea diferitelor proiecte derulate în perioada respectivă se realiza exclusiv cu aprobarea ministrului Udrea Elena Gabriela, în lipsa unor criterii obiective aplicabile în toate situaţiile”, se arată în motivarea judceătorilor.