Daniel Constantin Horodniceanu, propus de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, pentru funcţia de procuror şef al DIICOT, a sustinut luni interviul în cadrul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit ordinii de zi publicate pe site-ul CSM, interviul a inceput la ora 10.00. Pana sa se faca o analiza amanuntita in presa a prestatiei lui Horodniceanu, se stie ca primele 30 de minute sunt alocate pentru susţinerea proiectului de management de către Horodniceanu, după care vor urma 75 de minute pentru întrebări şi răspunsuri.
Pe 9 aprilie, ministrul Justiţiei a anunţat că l-a propus pe Daniel-Constantin Horodniceanu, şef DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, pentru funcţia de procuror şef al DIICOT. În proiectul său de management depus la CSM, Daniel Horodniceanu doreşte „readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat şi o diminuare a dorinţei de performanţă a procurorilor”, el făcând referire la arestarea fostei şefe a DIICOT Alina Bica. De asemenea, Horodniceanu propune să se „reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror” în ceea ce priveşte actele şi activităţile desfăşurate, dar şi readucerea spiritului de echipă, precum şi verificarea individuală, de către echipa nou-formată, a fiecărui procuror şi crearea unui moment „zero” în ceea ce priveşte activitatea acestora. Tot în proiectul de management, Horodniceanu a identificat mai multe riscuri la adresa DIICOT: scurgerile de informaţii din dosare; influenţarea deciziilor procurorilor de către persoane cu putere economică şi financiară; interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta poliţişti şi magistraţi; creşterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalităţii organizate; lipsa de protecţie fizică a procurorilor; campanii de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor, mai ales în cadrul unor dosare în care sunt implicaţi politicieni şi oameni de afaceri. Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.